Super El Niño ar putea provoca 857.000 de decese. Harta țărilor în care căldura face ravagii

O analiză realizată de Climate Impact Lab, un grup de cercetare asociat Universității din Chicago, arată că temperaturile extreme din perioada iunie 2026 - martie 2027 ar putea avea consecințe dramatice asupra populației mondiale. Calculele indică aproximativ 857.000 de decese suplimentare asociate căldurii, comparativ cu un an cu temperaturi obișnuite. Cele mai mari riscuri sunt concentrate în Africa și Asia, în special în regiunile unde populația este expusă temperaturilor ridicate și are acces limitat la mijloace de protecție.

Aproape 485.000 de decese estimate în numai patru luni. Urmează o perioadă și mai dificilă

Potrivit noilor calcule, căldura extremă asociată fenomenului Super El Niño ar fi contribuit la aproximativ 484.500 de decese suplimentare între lunile iunie și septembrie 2026. Această cifră reprezintă o estimare statistică realizată pe baza temperaturilor înregistrate, nu un bilanț al deceselor confirmate individual de autoritățile sanitare. Pentru următoarele șase luni, din octombrie 2026 până în martie 2027, cercetătorii estimează alte aproximativ 373.000 de decese.

Proiecțiile sunt prezentate într-un instrument de monitorizare denumit El Niño Heat Mortality Tracker, care analizează impactul temperaturilor extreme asupra populației din aproximativ 3.700 de regiuni ale lumii. Acesta combină observațiile meteorologice cu date despre mortalitate, condițiile climatice locale și capacitatea comunităților de a se proteja împotriva căldurii. Scopul este identificarea zonelor în care autoritățile pot interveni pentru a reduce numărul victimelor, conform The Independent.

Harta țărilor cele mai afectate de Super El Niño. India ar putea înregistra 160.000 de decese

India se află pe primul loc în estimările privind numărul total al deceselor suplimentare asociate căldurii, cu aproximativ 160.000 de victime pentru intervalul iunie 2026 - martie 2027. Urmează China, cu 85.400 de decese estimate, Nigeria, cu 69.700, și Sudan, cu 53.200. În Indonezia, bilanțul estimat pentru aceeași perioadă ajunge la aproximativ 49.500 de decese.

Alte țări expuse sunt Brazilia, cu 26.700 de decese suplimentare estimate, Republica Democrată Congo, cu 24.700, Bangladesh, cu 18.400, Vietnam, cu 18.100, și Ciad, cu aproximativ 17.000. India, China și Nigeria ar putea concentra împreună mai mult de o treime din totalul deceselor suplimentare asociate temperaturilor extreme. Diferențele dintre țări sunt influențate atât de intensitatea căldurii, cât și de numărul persoanelor expuse și de condițiile de trai.

Pentru perioada octombrie 2026 - martie 2027, Nigeria ar urma să înregistreze cel mai mare număr de decese suplimentare, aproximativ 56.000. India se află foarte aproape, cu circa 55.000, iar Indonezia ar putea înregistra aproximativ 29.000 de victime. În Brazilia sunt estimate alte 19.000 de decese, în condițiile în care temperaturile ridicate ar putea continua să afecteze populația în lunile următoare.

De ce a crescut atât de mult numărul deceselor estimate de cercetători

Noile cifre sunt considerabil mai mari decât cele prezentate în septembrie, când fenomenul El Niño era asociat cu o estimare de peste 450.000 de decese. La momentul respectiv, calculele acopereau perioada iunie 2026 - februarie 2027. Actualizarea include și luna martie, dar ia în considerare și temperaturile reale din august și septembrie, care au fost mult mai ridicate decât anticipaseră specialiștii.

August 2026 a fost cea mai caldă lună august înregistrată vreodată la nivel global, în timp ce septembrie a ocupat locul al doilea în clasamentul celor mai călduroase luni septembrie. Aceste valori au influențat puternic noile estimări privind mortalitatea asociată temperaturilor extreme. Cercetătorii subliniază că informațiile vor fi actualizate lunar, pe măsură ce vor fi disponibile noi observații și prognoze.

Ce efecte ar putea avea Super El Niño asupra Europei

Fenomenul Super El Niño influențează circulația atmosferică la nivel global și poate modifica distribuția temperaturilor și a precipitațiilor în numeroase regiuni. În Statele Unite, în anumite zone din America de Sud și în Europa, efectele sale pot favoriza perioade cu precipitații abundente și furtuni în timpul toamnei și al iernii. Intensitatea acestor schimbări diferă însă de la o regiune la alta, iar influența asupra Europei este mai puțin directă decât în zonele apropiate de Oceanul Pacific.

În Australia, Indonezia și anumite regiuni din sudul Asiei, Super El Niño poate provoca perioade lungi de secetă, cu efecte importante asupra agriculturii și resurselor de apă. În Indonezia, incendiile de vegetație și fumul rezultat au contribuit deja la deteriorarea calității aerului, inclusiv în Singapore și Malaysia. Problemele respiratorii asociate poluării reprezintă un risc suplimentar pentru populația din aceste regiuni.

Pentru România nu există, în această analiză, o estimare distinctă privind numărul deceselor care ar putea fi asociate actualului episod El Niño. Efectele asupra vremii din țara noastră depind și de circulația atmosferică regională, astfel că nu pot fi deduse direct din prognozele globale.

Ce este Super El Niño și de ce îngrijorează oamenii de știință

El Niño este un fenomen climatic natural, caracterizat prin încălzirea neobișnuită a apelor de suprafață din centrul și estul Oceanului Pacific ecuatorial. Aceste modificări influențează circulația atmosferică și pot provoca schimbări importante ale vremii în diferite regiuni ale planetei. Episoadele obișnuite apar, în general, la intervale de doi până la șapte ani, în timp ce evenimentele extrem de puternice, denumite informal Super El Niño, sunt mult mai rare.

Actualul episod este considerat deosebit de intens, iar meteorologii estimează că ar putea atinge un nivel maxim în decembrie 2026 și ar putea continua până în februarie 2027. Fenomenul se suprapune peste încălzirea globală, care contribuie deja la creșterea temperaturilor și la intensificarea unor valuri de căldură. Acest lucru face ca populațiile vulnerabile, în special persoanele vârstnice, copiii mici și oamenii cu afecțiuni cronice, să fie expuse unor riscuri suplimentare.

Cercetătorii atrag atenția că multe dintre decesele prognozate ar putea fi prevenite prin măsuri luate înaintea apariției temperaturilor extreme. Printre soluțiile recomandate se numără sistemele de avertizare timpurie, accesul la apă potabilă, amenajarea spațiilor răcoroase și protejarea persoanelor care lucrează în aer liber. Autoritățile din regiunile cele mai expuse pot folosi harta riscurilor pentru a pregăti serviciile medicale și intervențiile necesare în lunile următoare.