De la temperaturi aproape de vară, la ger, vijelii și furtuni violente! Europa se confruntă cu o succesiune de fenomene meteo extreme, iar România nu face excepție. Furtuna Charles, care a măturat vestul continentului, își face simțite efectele și la noi. În doar 24 de ore, vremea se schimbă radical: temperaturile se prăbușesc, frigul pune stăpânire pe țară, iar vântul se dezlănțuie. Este doar un nou episod de vreme severă într-un an marcat de fenomene meteorologice neobișnuite. Realitatea PLUS a realizat o retrospectivă a celor mai puternice manifestări ale naturii care au lovit Europa și România în 2026.
2026, anul fenomenelor meteo record care au lovit Europa
Anul 2026 a fost marcat de fenomene meteorologice extreme, care au lovit Europa în valuri succesive: canicule istorice, ger extrem, secetă severă, furtuni violente și inundații devastatoare. Efectele au fost dramatice, iar bilanțul este unul alarmant: peste 50.000 de oameni și-au pierdut viața în Europa din cauza temperaturilor extreme.
Primele luni ale anului au fost marcate de ciclonul Harry și furtuna Kristin, care au afectat Portugalia, sudul Italiei, Malta și Grecia. Inundațiile și alunecările de teren provocate de aceste fenomene au dus la moartea a peste 400 de persoane.
Însă acesta a fost doar începutul. Vara anului 2026 a adus un alt pericol major: temperaturile extreme. Continentul s-a confruntat cu al doilea cel mai sever sezon al incendiilor de vegetație din istorie, după ce valurile de căldură au favorizat izbucnirea și extinderea focarelor.
Spania, Franța, Portugalia și Grecia s-au numărat printre cele mai afectate țări. Până la jumătatea lunii septembrie, peste 666.000 de hectare de teren fuseseră mistuite de flăcări în Uniunea Europeană, o suprafață de aproape 28 de ori mai mare decât cea a Bucureștiului. Probleme grave au fost raportate și în Serbia, Bosnia și Croația.
Bilanț sumbru: 1.100 de morți în România din cauza caniculei
Nici România nu a scăpat de furia naturii. Unul dintre cele mai grave episoade s-a produs chiar la începutul verii, când furtunile violente și inundațiile au afectat jumătate din țară. Un om și-a pierdut viața după ce a fost luat de ape, aproape 500 de autoturisme au fost avariate de copacii doborâți de vânt, iar zeci de mii de familii au rămas fără energie electrică.
Ulterior, românii s-au confruntat cu unul dintre cele mai puternice valuri de căldură din ultimii ani, în urma căruia peste 1.000 de oameni și-au pierdut viața. În paralel, seceta severă a compromis culturile agricole și a afectat inclusiv sectorul energetic. Situația a devenit atât de gravă încât Guvernul a declarat stare de alertă energetică, după ce centrala nucleară de la Cernavodă a fost nevoită să își oprească activitatea din cauza debitului extrem de scăzut al Dunării.
Imaginile surprinse în zona bazinului prin care apa din Canalul Dunăre–Marea Neagră ajunge la centrala nucleară de la Cernavodă arată dimensiunea fenomenului. Dacă în primele luni ale anului, nivelul apei era de aproximativ 6-7 metri, în august 2026, mira topografică indica un nivel de sub doi metri. O diferență care ilustrează cât de gravă a devenit criza apei.
Cel mai recent episod de vreme extremă s-a produs la începutul lunii noiembrie, când un ciclon mediteraneean a adus precipitații abundente și vânt puternic. Meteorologii au emis avertizări de toate nivelurile, de la cod galben și portocaliu până la cod roșu. Litoralul a fost una dintre cele mai afectate regiuni.
Furtuna care a devastat Spania și Portugalia ajunge în România
Iar pericolele nu se opresc aici. Un nou episod de vreme extremă amenință România și alte zone ale Europei. Este vorba despre furtuna Charles, care a lovit deja Spania și Portugalia. În Spania, autoritățile au emis cod roșu de ploi abundente și viituri, în contextul riscului unor inundații majore.
Toate aceste evenimente conturează imaginea unui an în care fenomenele extreme au devenit o amenințare constantă pentru populație, infrastructură, agricultură și economie. Europa se confruntă cu o realitate climatică tot mai dificilă, iar anul 2026 ar putea rămâne unul dintre cele mai dure avertismente privind impactul schimbărilor climatice.
„Fără îndoială, imaginea actuală a acestei furtuni „Charles” se vede chiar aici, la Cruz de Tejeda. După cum puteți vedea, ne este greu chiar să ne menținem echilibrul, deoarece aici s-au înregistrat rafale de vânt de 98 de kilometri pe oră. reporter din saptian”
au transmis jurnaliștii spanioli.
În Portugalia, autoritățile au instituit starea de alertă la nivel național și au luat măsuri de precauție, printre care închiderea școlilor și anularea a sute de zboruri. De teama unor noi perturbări majore, asemănătoare celor provocate de furtuna Kristin, oamenii au luat cu asalt magazinele și au făcut provizii, temându-se că vor rămâne fără alimente și produse de strictă necesitate.
„Aș dori să le transmit portughezilor să nu subestimeze și nici să ignore pericolul”
a declarat Luis Montenegro, premierul Portugaliei.
Prognoză: de la temperaturi de primăvară, la iarnă în 24 de ore
Furtuna a ajuns și în România, iar primele efecte se resimt deja. După o perioadă cu temperaturi neobișnuit de ridicate, vremea se schimbă brusc, aducând o instalare timpurie a condițiilor de iarnă, cu vijelii, ploi abundente și ninsori în zonele montane.
Meteorologii avertizează că alternanțele bruște de temperatură vor continua pe tot parcursul lunii noiembrie. Mai mult, pentru finalul anului, specialiștii prognozează noi episoade de ger, însoțite de ninsori și viscol, care ar putea afecta mai multe regiuni ale țării.
