Prinţesa sângeroasă a Transilvaniei, supranumită „femeia-vampir”

Profesorul Vladimir Bogosavlievici a citit mai multe despre acest caz care a făcut vâlvă în epocă şi a ajuns până în faţa justiţiei. "Elisabeta Báthory avea o verişoară, Ana, care a locuit în casa din Piaţa Unirii, nr. 27. Se spunea că şi ea avea aceste obiceiuri de a ucide tinere slujnice, de a se îmbăia în sângele lor. De asemenea, a fost pusă sub oprobriu public datorită vrăjitoriilor pe care le făcea.

A fost acuzată în epocă că şi-a ucis primul soţ şi multe altele, dar se pare că acuzaţiile erau lipsite de temei. Adevărata cauză era bogăţia ei: după toate procesele care i s-au intentat, averea i-a fost confiscată şi bineînţeles că a intrat în posesia principelui Gabriel Bethlen (că în timpul său, la început de secol XVII, au avut loc aceste procese de vrăjitorie)", spune Vladimir Bogosavlievic.

"Într-adevăr, numai în secolul al XVII-lea s-au desfăşurat la Cluj 19 procese de vrăjitoare. Verdictul putea fi arderea pe rug (care se petrecea undeva pe Calea Baciului), decapitare sau spânzurare (execuţii care aveau loc în Piaţa Unirii), acestea fiind spectacole atroce foarte gustate de mulţime. Practicile vrăjitoreşti erau populare în epocă, deşi erau sancţionate drastic de Biserică şi stat", adaugă istoricul Ovidiu Moldovan.

În Evul Mediu întunecat, trupurile vrăjitoarelor erau expuse public după execuţie, în faţa Turnului Croitorilor în Cluj, pe o stradă care purta tocmai de aceea numele de Aleea Vrăjitoarelor.

Prinţesa Ana Báthory, supranumită "femeia vampir", nu a ajuns până la execuţie, fiind protejată de rangul nobiliar. Dar în anul 1621 a fost exilată din Transilvania pentru faptele sale şi i s-a confiscat întreaga avere.

Sursa: rador.ro