Numele Anei Báthory, sora principelui Gabriel Báthory al Transilvaniei, a fost asociat cu magia neagră și cu practica îmbăierii în sânge de fecioare cu scopul de a-și păstra veșnic tinerețea.
Profesorul Vladimir Bogosavlievici a citit mai multe despre acest caz care a făcut vâlvă în epocă și a ajuns până în fața justiției. "Elisabeta Báthory avea o verișoară, Ana, care a locuit în casa din Piața Unirii, nr. 27. Se spunea că și ea avea aceste obiceiuri de a ucide tinere slujnice, de a se îmbăia în sângele lor. De asemenea, a fost pusă sub oprobriu public datorită vrăjitoriilor pe care le făcea.
A fost acuzată în epocă că și-a ucis primul soț și multe altele, dar se pare că acuzațiile erau lipsite de temei. Adevărata cauză era bogăția ei: după toate procesele care i s-au intentat, averea i-a fost confiscată și bineînțeles că a intrat în posesia principelui Gabriel Bethlen (că în timpul său, la început de secol XVII, au avut loc aceste procese de vrăjitorie)", spune Vladimir Bogosavlievic.
"Într-adevăr, numai în secolul al XVII-lea s-au desfășurat la Cluj 19 procese de vrăjitoare. Verdictul putea fi arderea pe rug (care se petrecea undeva pe Calea Baciului), decapitare sau spânzurare (execuții care aveau loc în Piața Unirii), acestea fiind spectacole atroce foarte gustate de mulțime. Practicile vrăjitorești erau populare în epocă, deși erau sancționate drastic de Biserică și stat", adaugă istoricul Ovidiu Moldovan.
În Evul Mediu întunecat, trupurile vrăjitoarelor erau expuse public după execuție, în fața Turnului Croitorilor în Cluj, pe o stradă care purta tocmai de aceea numele de Aleea Vrăjitoarelor.
Prințesa Ana Báthory, supranumită "femeia vampir", nu a ajuns până la execuție, fiind protejată de rangul nobiliar. Dar în anul 1621 a fost exilată din Transilvania pentru faptele sale și i s-a confiscat întreaga avere.
Sursa: rador.ro
