Stiinta si tehnologie· 4 min citire

Fulgerele de pe Jupiter, mai SPECTACULOASE ca cele de pe Terra. Imagini rare - FOTO&VIDEO

Fulgerele de pe Jupiter/ Profimedia

Fulgerele de pe Jupiter/ Profimedia

Realitatea.NET
Scris de Realitatea.NET Publicat: 25 mai 2023, 17:06

Ascunși sub norii maronii de amoniac care acoperă planeta Jupiter există alți nori care, la fel ca cei de pe Terra, sunt compuși din apă. Și, tot ca pe Terra, fulgerele sunt generate adeseori în interiorul acestor nori – o imagine stranie observată de mai multe vehicule spațiale care au „vizitat” cea mai mare planetă din Sistemul Solar, inclusiv sonda Juno, lansată de NASA în anul 2011.

Datele obținute de sonda spațială Juno au furnizat noi informații ce arată că mecanismele aflate în spatele fulgerelor produse pe Jupiter sunt similare celor de pe Terra, în pofida diferențelor considerabile care există între cele două planete, , informează Reuters, citată de Agerpres.

Terra este o planetă telurică relativ mică. Jupiter, ce poartă numele unui zeu reprezentat în epoca Romei Antice sub forma unei zeități care arunca fulgere, este o gigantă gazoasă atât de mare, încât toate celelalte planete din sistemul nostru solar ar putea încăpea în interiorul ei – aproximativ 1.300 de planete de mărimea Pământului.

Examinând cinci ani de date de înaltă rezoluție obținute de receptorul radio de la bordul sondei Juno în timp ce aceasta plutea în jurul lui Jupiter, oamenii de știință au descoperit că procesul de inițiere a fulgerelor pe această planetă „pulsează” într-un ritm similar cu cel observat în interiorul norilor de pe Terra. Impulsurile observate pe Jupiter ca niște sclipiri strălucitoare erau inițiate la intervale de timp de circa o milisecundă, similare celor din timpul furtunilor de pe Pământ.

Fulgerele reprezintă cea mai puternică sursă electrică de origine naturală de pe Terra.

„Fulgerul este o descărcare electrică inițiată în interiorul norilor de furtună. Particulele de gheață și de apă din interiorul norului se încarcă electric prin coliziuni între ele și formează straturi de particule cu sarcină de aceeași polaritate”, a declarat cercetătoarea în științe planetare Ivana Kolmasova de la Institutul de Fizică Atmosferică din cadrul Academiei de Științe din Praga, coordonatoarea studiului publicat în această săptămână în revista Nature Communications.

„Prin acest proces, un uriaș câmp magnetic este format și descărcarea poate să fie inițiată. Această explicație este cumva simplificată, deoarece oamenii de știință încă nu sunt complet siguri de ceea ce se petrece cu exactitate în interiorul norilor de furtună”, a adăugat ea.

Existența fulgerelor pe Jupiter a fost confirmată atunci când emisii radio la frecvențe audibile au fost înregistrate în 1979 de o sondă spațială lansată de NASA, Voyager 1, care călătorea prin Sistemul Solar.

S-a demonstrat că și celelalte planete gazoase din Sistemul Solar – Saturn, Uranus și Neptun – prezintă fenomenul de fulger. Există anumite date ce sugerează prezența fulgerelor și în norii planetei telurice Venus, deși existența lor rămâne încă o chestiune aflată în dezbatere.

Alte studii au detaliat și alte asemănări între procesele de formare a fulgerelor pe Jupiter și pe Terra. De exemplu, ratele de producere a fulgerelor pe cele două planete sunt similare, deși distribuția acestora pe Jupiter este diferită față de cea care există pe Pământ.

„Pe Terra, regiunile tropicale sunt cele mai active. Majoritatea fulgerelor de pe Jupiter se produc însă la latitudini medii, precum și în regiunile polare. Noi nu avem aproape deloc o astfel de activitate (fulgere – n.red.) în apropiere de regiunile polare ale Pământului. Deci, condițiile de formare a norilor de furtună de pe Jupiter și a celor tereștri sunt probabil foarte diferite”, a adăugat Ivana Kolmasova.

„Au existat câteva încercări de a compara puterea fulgerelor bazate pe măsurători optice și s-a ajuns la concluzia că fulgerul de pe Jupiter ar putea fi comparabil cu cel mai puternic fulger terestru”, a mai spus cercetătoarea cehă, adăugând că alte analize de acest tip sunt planificate în viitor.

Planeta Jupiter este compusă în principal din hidrogen și heliu, prezentând și mici cantități de alte gaze. Dungile și câteva furtuni (ce apar sub forma unor pete) domină aspectul colorat al lui Jupiter, cea de-a cincea planetă de la Soare, ce are un diametru de aproximativ 143.000 de kilometri.

Sonda spațială Juno orbitează planeta Jupiter din 2016 și a obținut informații despre atmosfera sa, structura internă, câmpul magnetic intern și regiunea din jurul acestuia, create de magnetismul intern al planetei.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Stiinta si tehnologie