Experiment revoluționar al unui cercetător român: a creat șoareci cu „mini-creiere” umane. Descoperirea poate schimba tratamentul autismului și demenței

Cum au fost creați șoarecii cu neuroni umani

Echipa coordonată de Sergiu Pașca a pornit de la celule ale pielii donate de voluntari sănătoși, pe care le-a reprogramat și transformat în mici organoizi cerebrali, structuri care reproduc parțial dezvoltarea cortexului uman, scrie El Pais.

Aceste „mini-creiere” au fost apoi implantate, la scurt timp după naștere, în șoareci modificați genetic astfel încât să nu își dezvolte propriul cortex cerebral. În timp, neuronii umani s-au integrat în creierul animalelor și au ajuns să reprezinte peste 90% din cortexul acestora.

Un pas important pentru înțelegerea bolilor neurologice

Potrivit cercetătorilor, modelul oferă o oportunitate unică de a studia neuronii umani într-un organism viu, nu doar în culturi celulare sau pe țesuturi analizate după deces.

Pentru a testa utilitatea noului model, oamenii de știință au provocat o reducere a aportului de oxigen la nivel cerebral, generând leziuni asemănătoare celor întâlnite la pacienții care suferă de paralizie cerebrală, o afecțiune care afectează milioane de oameni la nivel global.

Rezultatele sugerează că astfel de modele ar putea ajuta la identificarea unor tratamente pentru afecțiuni neurologice considerate astăzi greu de înțeles și dificil de tratat.

Speranțe pentru omenire, dar și o dilemă etică ce ridică semne de întrebare

Sergiu Pașca susține că, în viitor, ar putea fi create modele folosind neuroni proveniți chiar de la pacienți, ceea ce ar permite testarea unor terapii personalizate înainte de aplicarea lor la oameni.

De altfel, unul dintre scenariile luate în calcul a fost utilizarea maimuțelor în experimente, însă această variantă a fost respinsă din motive etice.

„Este un subiect foarte delicat și este ușor să apară neînțelegeri dacă nu transmitem bine nuanțele”, a declarat Pașca, care se declară împotriva reproducerii acestui experiment pe maimuțe antropoide.

„La specii mai apropiate de noi, neuronii umani ar avea mult mai mult spațiu pentru a se dezvolta, iar integrarea ar fi mult mai bună. Cred că trebuie să fim foarte precauți cu acest tip de experiment și să nu îl realizăm decât dacă există o justificare foarte clară.”

În 2019, o echipă chineză a creat prima așa-numită „himeră om-maimuță”: un macac în care au fost implantate celule stem derivate de la oameni. Scopul a fost de a explora posibilitatea ca animalele să poată fi folosite într-o zi pentru a dezvolta organe umane destinate transplantului.