Tot mai mulți oameni folosesc aplicațiile bazate pe Inteligență Artificială și motoarele de căutare atunci când apar simptome neobișnuite sau stări de rău. Răspunsurile sunt disponibile aproape instantaneu, însă rapiditatea cu care sunt generate nu înseamnă că informațiile sunt și corecte sau potrivite pentru situația unei anumite persoane.
Specialiștii din domeniul sănătății avertizează că încrederea excesivă în recomandările oferite de algoritmi poate avea consecințe serioase. Un răspuns liniștitor primit de la o aplicație poate determina amânarea consultului medical, iar în cazul unor boli grave, întârzierea tratamentului poate reduce șansele de vindecare.
Roboții virtuali pot interpreta greșit simptomele
Aplicațiile moderne sunt capabile să proceseze volume foarte mari de informații, însă nu pot înlocui examinarea realizată de un medic. Un sistem virtual nu poate asculta plămânii unui pacient, nu poate palpa abdomenul și nici nu poate evalua în totalitate istoricul medical al unei persoane, cu toate particularitățile sale.
Studiile recente indică o rată semnificativă de eroare atunci când sistemele digitale încearcă să interpreteze simptome complexe. Un chatbot poate combina informații provenite din surse diferite fără să distingă întotdeauna corect între o problemă banală și o situație care necesită intervenție medicală urgentă.
O durere de cap, de exemplu, poate fi încadrată greșit drept un simptom minor. La polul opus, aceeași manifestare poate determina algoritmul să indice existența unor boli foarte rare, provocând o stare de panică nejustificată.
Medicii atrag atenția și asupra faptului că tehnologia nu poate reproduce modul în care un specialist discută cu pacientul și îi pune întrebări suplimentare pentru a clarifica simptomele. În lipsa unei evaluări medicale complete, recomandările generate de un sistem automat pot fi nepotrivite pentru organismul unei anumite persoane.
Întârzierea tratamentului poate deveni un risc major
Unul dintre cele mai importante pericole apare atunci când pacientul amână vizita la medic după ce primește de la o aplicație un răspuns care îl liniștește. O astfel de concluzie poate crea impresia că simptomele nu sunt grave, chiar dacă în realitate este nevoie de investigații și tratament.
În cazul unor afecțiuni severe, inclusiv boli cardiovasculare sau patologii oncologice, timpul poate avea o importanță majoră. Săptămânile pierdute înaintea unui consult sau a începerii tratamentului pot avea consecințe asupra evoluției bolii.
Un alt pericol îl reprezintă folosirea medicamentelor sau a suplimentelor în urma recomandărilor primite de la tehnologie. Fără analize și fără o evaluare realizată de un specialist, anumite substanțe pot interacționa cu tratamentele pe care o persoană le urmează deja.
În anumite situații, astfel de combinații pot afecta inclusiv funcționarea ficatului sau a rinichilor. Tocmai de aceea, informațiile generate de o aplicație nu ar trebui transformate automat în recomandări de tratament.
Cum poate fi folosită Inteligența Artificială fără riscuri inutile
Instrumentele digitale pot fi utile pentru informare generală, însă nu trebuie tratate ca un înlocuitor al medicului de familie sau al unui consult de specialitate.
Aplicațiile pot fi folosite, de exemplu, pentru monitorizarea numărului de pași, a calității somnului sau a consumului zilnic de apă. Aceste funcții pot ajuta la urmărirea unor obiceiuri și indicatori de zi cu zi, fără să înlocuiască evaluarea medicală.
Atunci când apar dureri persistente, febră, erupții cutanate sau o stare generală alterată, consultul medical rămâne esențial. Un răspuns generat de Inteligența Artificială nu poate stabili singur dacă un simptom este banal sau reprezintă semnul unei afecțiuni care necesită investigații și tratament.
