România înăsprește pedepsele pentru abuzurile sexuale asupra minorilor. Ce se schimbă în Codul Penal, explicații de la inițiatoarea proiectului de lege

Modificările adoptate de Parlament schimbă atât terminologia folosită în legislație, cât și modul în care sunt diferențiate și sancționate diversele conduite. Noua reglementare urmărește să ofere o protecție mai puternică minorilor, inclusiv în mediul online, să înăsprească pedepsele pentru faptele grave și să adapteze legislația la noile modalități de producere și distribuire a materialelor.

În același timp, proiectul introduce delimitări pentru situațiile private și consensuale dintre minori apropiați ca vârstă, astfel încât aceștia să nu fie tratați automat ca autori ai unor infracțiuni de exploatare sexuală.

Modificările sunt prezentate de avocata Diana Tușa, președinta Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru combaterea traficului de persoane, unul dintre inițiatorii proiectului, ca o încercare de a combina protecția fermă a copiilor cu o aplicare proporțională a legii.

„Pornografia infantilă” este înlocuită cu o formulare centrată pe abuzul asupra copilului

Una dintre schimbările importante privește chiar denumirea infracțiunii. Formula „pornografie infantilă” este înlocuită cu „Operațiuni cu materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor”.

Potrivit argumentelor prezentate de Diana Tușa, modificarea nu este una pur terminologică. Cuvântul „pornografie” este asociat în mod obișnuit cu materialele destinate adulților și poate muta atenția către caracterul obscen al conținutului. În cazul minorilor, însă, problema juridică fundamentală este abuzul sexual și exploatarea copilului.

Noua denumire pune, astfel, accentul pe existența, reprezentarea, valorificarea sau perpetuarea unui abuz sexual asupra unui minor. Materialele sunt privite prin prisma efectului asupra victimei și a faptului că imaginea abuzului poate continua să circule mult timp după momentul în care a fost realizată.

Termenul „operațiuni” este folosit pentru a acoperi mai multe tipuri de conduite, între care procurarea, deținerea, stocarea, distribuirea, punerea la dispoziție, promovarea, expunerea și producerea.

Schimbarea urmează, potrivit argumentației proiectului, recomandările Comitetului de la Lanzarote al Consiliului Europei, care monitorizează aplicarea Convenției pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale și promovează folosirea sintagmei „child sexual abuse material” în locul termenului „child pornography”.

Pedepsele sunt împărțite în funcție de gravitatea faptelor

Noua structură a articolului 374 păstrează conduitele deja incriminate, însă nu le mai tratează într-un mod uniform. Faptele sunt împărțite în trei niveluri, în funcție de gravitatea lor.

Forma de bază include procurarea, deținerea, stocarea, distribuirea și punerea la dispoziție a materialelor și este sancționată cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Promovarea și expunerea reprezintă forma agravată, pentru care pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani.

Cea mai severă sancțiune este prevăzută pentru producerea materialelor, faptă pentru care pedeapsa crește la închisoare de la 5 la 12 ani.

În cazul tuturor celor trei niveluri este introdusă și obligativitatea aplicării pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi.

Rațiunea acestei împărțiri este diferențierea dintre conduitele care contribuie la existența sau circulația materialelor și cele care se află la originea acestora. Producerea este considerată mai gravă deoarece presupune, de regulă, folosirea minorului într-un context sexual sau perpetuarea unei asemenea reprezentări. Promovarea și expunerea au, la rândul lor, un impact distinct deoarece cresc vizibilitatea materialului și pot favoriza răspândirea acestuia.

De ce pedeapsa pentru forma de bază este de la 2 la 7 ani

Limitele de 2-7 ani trebuie analizate în cadrul întregii structuri a noului articol 374, susține Diana Tușa.

Această pedeapsă se aplică formei de bază, respectiv operațiunilor care nu implică producerea materialului și nici promovarea sau expunerea acestuia. Faptele rămân infracțiuni grave, pentru care este prevăzută închisoarea și pedeapsa complementară, însă sunt diferențiate de conduitele considerate mai grave.

Limita maximă de 7 ani are și o consecință procedurală importantă. Ea permite procurorului să utilizeze, în cauzele concrete de gravitate redusă, instrumentul renunțării la urmărirea penală în condițiile art. 318 din Codul de procedură penală, atunci când nu există interes public în urmărirea faptei.

Această posibilitate nu înseamnă, potrivit argumentației proiectului, că asemenea fapte sunt tolerate și nici că răspunderea penală este exclusă în cauzele grave. Rolul ei este de a permite diferențierea situațiilor marginale, în care nu există un caracter exploatator real, de cazurile serioase care trebuie să ajungă în fața instanței.

În cauzele grave, procurorul poate dispune trimiterea în judecată, iar instanța poate aplica pedeapsa corespunzătoare, inclusiv pedeapsa complementară. Pentru situațiile de gravitate redusă, cadrul legal permite o reacție proporțională, mai ales atunci când nu este vorba despre activități organizate, repetate sau orientate spre exploatarea minorului.

Spectacolele cu abuzuri sexuale asupra minorilor, sancționate mai sever

O altă modificare vizează exploatarea minorilor în cadrul spectacolelor ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor.

Pedeapsa crește de la 3-10 ani la 5-12 ani și se introduce pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi.

Noua formulare include și constrângerea minorului. Reglementarea actuală menționa îndemnarea și recrutarea, însă nu prevedea distinct situația în care copilul este forțat să participe la un asemenea spectacol.

Modificarea urmărește să evidențieze în mod expres gravitatea constrângerii, deoarece aceasta afectează în mod direct libertatea minorului.

În același timp, articolul este completat cu formula „dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă”. Scopul este ca această prevedere să nu fie utilizată atunci când situația concretă întrunește elementele unei infracțiuni cu un regim sancționator mai sever.

Astfel, dacă sunt întrunite condițiile traficului de minori, se va aplica infracțiunea corespunzătoare. Dacă participarea la spectacol implică violul unui minor, agresiunea sexuală asupra unui minor sau alte infracțiuni contra libertății și integrității sexuale cu pedepse mai severe, acestea vor avea prioritate.

Sunt înăsprite pedepsele pentru vizionare și accesare

Modificările privesc și persoanele care vizionează spectacole ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor.

Pentru această faptă, pedeapsa actuală de la 1 la 5 ani este înlocuită cu pedeapsa prevăzută pentru forma de bază, respectiv închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Argumentația proiectului pornește de la ideea că vizionarea unor asemenea spectacole nu este o conduită neutră, deoarece poate întreține cererea pentru astfel de producții și, implicit, exploatarea minorilor implicați.

Și în cazul accesării materialelor este prevăzut un regim mai sever. Pedeapsa crește de la 1-3 ani la 1-5 ani și este adăugată interzicerea exercitării unor drepturi.

Prin această modificare este vizată și situația în care materialul nu este descărcat sau stocat, dar este accesat în mod intenționat.

Grooming-ul este reglementat într-o formă nouă

Articolul 374 introduce și o reglementare referitoare la solicitarea adresată unui minor pentru realizarea, transmiterea, distribuirea, expunerea sau promovarea unor materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor.

Una dintre modificări este înlocuirea formulei „fapta unui major” cu „fapta unei persoane”. Astfel, norma nu mai limitează subiectul activ al acestei infracțiuni exclusiv la adulți.

Schimbarea are în vedere și situațiile în care un minor poate solicita altui minor producerea sau transmiterea unor asemenea materiale, atunci când conduita are un caracter abuziv, manipulator, coercitiv sau exploatator.

Pedeapsa pentru această faptă este stabilită la 3-10 ani, alături de pedeapsa complementară.

Noua reglementare face și o diferențiere între simpla solicitare și situațiile în care aceasta este urmată efectiv de producerea, transmiterea, distribuirea, expunerea sau promovarea materialului. În cazul în care solicitarea produce efecte concrete, pot deveni aplicabile regulile privind participația penală și concursul de infracțiuni.

În același timp, norma este extinsă astfel încât solicitarea adresată unui minor să fie sancționată și atunci când materialele vizate îl prezintă pe un alt minor, nu doar pe copilul căruia îi este adresată solicitarea.

Circumstanțele agravante sunt extinse

Noua reglementare păstrează majorarea cu o treime a limitelor speciale ale pedepsei în anumite situații, dar extinde și actualizează cazurile în care se aplică această agravare.

Sunt avute în vedere toate faptele prevăzute la alineatele 1-7, precum și situațiile în care autorul este funcționar public.

Sunt păstrate și consolidate circumstanțele care țin de relațiile de familie, conviețuire, îngrijire, autoritate sau încredere dintre autor și minor.

O altă situație introdusă este exploatarea stării vădit vulnerabile a minorului.

De asemenea, sunt extinse antecedentele relevante prin includerea unor infracțiuni conexe precum traficul de minori și proxenetismul.

Modificarea referitoare la urmările asupra minorului înlocuiește situația în care viața copilului este pusă în pericol cu aceea în care fapta are drept urmare vătămarea corporală.

Această formulare permite includerea mai multor consecințe grave, deoarece punerea în primejdie a vieții este deja prevăzută în art. 194 din Codul penal ca una dintre formele vătămării corporale. Noua formulare poate acoperi și alte urmări grave, precum infirmitatea, leziunile traumatice care necesită mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale sau prejudiciul estetic grav și permanent.

Sunt vizate și instrumentele digitale folosite pentru comiterea faptelor

O noutate importantă este articolul 374 alin. (9), care vizează programele informatice, manualele, ghidurile, instrucțiunile și alte materiale create sau adaptate pentru facilitarea faptelor prevăzute de articol.

Prin această prevedere, intervenția penală ajunge și în zona pregătirii sau facilitării organizate a faptelor.

Reglementarea este concepută astfel încât să existe o legătură cu scopul infracțional, pentru a delimita materialele destinate facilitării unor infracțiuni de utilizările legitime ale tehnologiei, documentării sau informării.

Modificarea ține cont de formele actuale de exploatare sexuală a minorilor în mediul digital, unde tehnologia poate fi utilizată atât pentru producerea și distribuirea materialelor, cât și pentru facilitarea activităților infracționale.

Inteligența artificială intră explicit în definiția materialelor

Articolul 374 alin. (13) actualizează definiția materialelor ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor.

Noua formulare include în mod expres materialele generate cu ajutorul sistemelor de inteligență artificială. Sunt avute în vedere atât situațiile în care este reprezentat un minor real, cât și cele în care este prezentată o persoană majoră drept minor sau este reprezentat în mod credibil un minor simulat.

Definiția include și reprezentările organelor genitale ale minorului realizate în scop sexual.

În același timp, norma stabilește limite pentru aplicarea sa și nu consideră automat orice reprezentare a unui minor drept material care intră sub incidența articolului. Sunt necesare condițiile prevăzute în mod expres de lege.

Reguli speciale pentru situațiile dintre minori apropiați ca vârstă

Una dintre cele mai importante delimitări introduse prin noul articol 374 privește materialele autogenerate și interacțiunile private dintre minori apropiați ca vârstă.

Scopul este ca legislația să sancționeze ferm exploatarea, distribuirea, șantajul, constrângerea și diseminarea materialelor, fără ca minorii aflați în situații private, consensuale și neexploatatoare să fie tratați automat precum autorii abuzurilor pe care legea încearcă să le combată.

În cazul anumitor materiale autogenerate, atunci când materialul îl reprezintă exclusiv pe făptuitor și nu este destinat distribuirii, expunerii, promovării sau punerii la dispoziția altor persoane, fapta nu constituie infracțiune.

Pentru alte situații dintre minori, legea folosește formula „nu se pedepsește”. Diferența are semnificație juridică: conduita rămâne în sfera reglementării penale, însă pedeapsa este înlăturată în condițiile strict prevăzute de text.

Pragul stabilit este o diferență de vârstă de cel mult 3 ani. Regula se aplică în situațiile în care minorii sunt apropiați ca vârstă, există consimțământul necesar și materialele rămân în sfera privată.

Recomandările europene privind minorii

Potrivit argumentației prezentate de Diana Tușa, aceste delimitări țin cont de recomandările Comitetului de la Lanzarote privind materialele sexuale autogenerate de copii și schimburile voluntare, consensuale și private dintre copii.

În această abordare, asemenea situații nu trebuie tratate automat ca forme de materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor, iar urmărirea penală a minorilor ar trebui să rămână o soluție de ultim resort, cu accent pe protecție, educație, prevenție și, după caz, sprijin și consiliere.

În argumentația proiectului este menționată și solicitarea adresată României la 3 iunie, prin care Comitetul de la Lanzarote a cerut ca minorii să nu fie urmăriți penal pentru deținerea propriilor imagini sau videoclipuri sexuale autogenerate, pentru deținerea unor asemenea materiale ale altui copil cu consimțământul informat al acestuia, pentru primirea pasivă și nesolicitată a unor astfel de materiale sau pentru transmiterea voluntară și consensuală către un alt minor, atunci când materialele sunt destinate exclusiv uzului privat.

Argumentația face trimitere și la Directiva 2011/93/UE, care permite statelor membre, în anumite condiții, să nu aplice incriminările privind producerea, dobândirea sau deținerea unor astfel de materiale atunci când acestea sunt produse și deținute cu consimțământul copiilor care au atins vârsta consimțământului sexual și exclusiv pentru uz privat, cu condiția să nu existe abuz.

Astfel, prevederile privind minorii apropiați ca vârstă sunt prezentate ca o delimitare între exploatarea sexuală și situațiile private, consensuale și neexploatatoare.

Confiscarea echipamentelor folosite în activitatea infracțională

Noua reglementare introduce și o regulă specială privind confiscarea.

Articolul 374 alin. (12) permite confiscarea echipamentelor, instrumentelor și foloselor legate de săvârșirea faptelor. Măsura urmărește nu doar sancționarea persoanei care comite infracțiunea, ci și îndepărtarea mijloacelor și resurselor utilizate pentru realizarea sau facilitarea activității infracționale.

Este definit și spectacolul transmis în mediul digital

Articolul 374 alin. (14) actualizează și definiția spectacolului ce conține abuzuri sexuale asupra minorilor.

Noua formulare elimină cerința ca expunerea să fie adresată unui public și permite includerea situațiilor în care expunerea este destinată unei singure persoane sau unui grup restrâns.

Este păstrat criteriul expunerii în direct și sunt avute în vedere modalitățile moderne de comunicare.

Prin această modificare, reglementarea urmărește să acopere și situațiile în care asemenea spectacole sunt transmise în spații digitale private sau închise, nu doar cele accesibile unui public larg.

Diana Tușa: protecție mai fermă pentru copii și aplicarea proporțională a legii

Diana Tușa, președinta Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru combaterea traficului de persoane și unul dintre inițiatorii proiectului, afirmă că elaborarea modificărilor a avut la bază consultări cu profesioniști din sistemul de justiție, reprezentanți ai CNA și ANCOM și societatea civilă, precum și dezbateri în comisiile de specialitate ale celor două camere ale Parlamentului.

În argumentația sa, obiectivul principal a fost consolidarea protecției minorilor împotriva exploatării sexuale, cu o atenție specială acordată mediului online.

Proiectul urmărește, de asemenea, diferențierea faptelor în funcție de gravitate, majorarea pedepselor pentru conduitele considerate mai grave și adaptarea legislației la tehnologiile actuale, inclusiv la materialele generate cu ajutorul inteligenței artificiale.

În același timp, modificările urmăresc delimitarea situațiilor în care minorii se află într-o relație privată și consensuală de cazurile în care există exploatare, constrângere, distribuire sau alte forme de abuz.

Scopul declarat al proiectului este exprimat de Diana Tușa astfel: protejarea minorilor împotriva exploatării sexuale și sancționarea celor care comit asemenea fapte, fără ca normele penale să transforme automat în infractori minorii implicați în situații private, consensuale și strict delimitate.