Cititul de plăcere ar putea avea beneficii importante pentru creier, inclusiv la vârste înaintate. O analiză realizată de cercetători de la Cambridge arată că acest obicei este asociat cu un risc mai mic de declin cognitiv și demență.
Analiza, publicată în revista „Psychological Medicine”, a reunit informații din sondaje, studii desfășurate pe termen lung și cercetări de imagistică cerebrală despre cititul de plăcere. Cercetătorii nu au realizat un nou experiment, ci au analizat dovezile existente pentru a vedea în ce domenii legătura dintre lectură și funcționarea creierului este cel mai bine susținută.
Rezultatele vin în completarea altor cercetări despre activitățile care contribuie la menținerea sănătății creierului odată cu înaintarea în vârstă. Unul dintre studiile analizate a urmărit adulți cu vârsta de peste 64 de ani și a arătat că persoanele care citeau săptămânal aveau un risc mai mic de declin cognitiv. Asocierea s-a menținut și în următorul deceniu, indiferent de nivelul de educație.
Alte cercetări incluse în analiză au asociat cititul regulat la bătrânețe cu un risc mai mic de demență.
Chiar și 30 de minute de lectură pe săptămână pot conta
Un alt sondaj, realizat pe mai mult de 4.000 de adulți, a arătat că persoanele care citeau chiar și numai 30 de minute pe săptămână declarau mai des că înțeleg sentimentele celor din jur. Peste o treime dintre participanți au spus, de asemenea, că lectura reprezintă metoda lor preferată pentru gestionarea stresului.
Un alt studiu a inclus aproximativ 2.000 de persoane care participau la un program de lectură în grup. Aproape trei sferturi dintre acestea au declarat că cititul le-a îmbunătățit sănătatea mintală, iar mulți participanți au spus că s-au simțit mai conectați cu ceilalți.
Efectele lecturii ar putea începe încă din copilărie
Beneficiile asociate cititului de plăcere nu apar doar la vârste înaintate. Cercetările analizate arată că adolescenții care au început devreme să citească de plăcere aveau o atenție mai bună și prezentau mai puține probleme de sănătate mintală.
Au fost observate și diferențe în zone ale creierului implicate în limbaj și în controlul emoțiilor.
Cercetătorii avertizează că nu a fost demonstrată o relație directă de cauzalitate
Autorii analizei atrag însă atenția că rezultatele arată o asociere și nu demonstrează că lectura este, în mod direct, cauza riscului mai mic de declin cognitiv sau demență.
Persoanele care citesc pot avea și alte caracteristici care influențează rezultatele. De exemplu, pot avea un nivel de educație mai ridicat, pot fi mai active din punct de vedere social sau pot avea și alte obiceiuri sănătoase.
De asemenea, nu se știe încă dacă persoanele care încep să citească abia la bătrânețe obțin aceleași beneficii. Analiza atrage atenția și asupra unei alte tendințe: cititul de plăcere este în scădere în rândul copiilor și adolescenților.
