Stiinta si tehnologie· 2 min citire

Descoperire uluitoare într-un județ din România

Descoperire uluitoare într-un județ din România

Descoperire uluitoare într-un județ din România

Realitatea.NET
Scris de Realitatea.NET Publicat: 22 iul. 2014, 10:54

Descoperire antropologică uluitoare în județul Bihor. Peștera Ciur-Izbuc din Apuseni găzduiește cele mai vechi urme de pași din Europa ale omului modern, homo-sapiens. Descoperirea a fost făcută de un grup de cercetători români și americani. Oamenii de știință au stabilit că amprentele lăsate în argilă aparțin unei familii de acum 36.500 de ani.

În peștera Ciur-Izbuc, aflată pe teritoriul comunei bihorene Roșia, s-au descoperit urme de pași încă din 1965. Inițial, oamenii de știință le-au atribuit unor familii care ar fi trăit aici în urmă cu 10.000-15.000 de ani, însă cercetările recente arată că sunt mult mai vechi.

"Pestera aceasta e foarte speciala, datorita faptului ca aici, prin anii 60 s-a gasit cel mai mare numar de urme de om preistoric din pesterile din estul europei. Au fost intr-un numar de peste 300, inclusiv urme de adulti, femeie, copii.", spune Petre Brijan, speolog.

Cele mai multe urme au fost, însă, șterse din argilă de vizitatori. Astfel că acum au mai rămas doar 51 de amprente, care indică prezența a 6 sau 7 oameni, printre care și un copil.

"Din nefericire, mai multe grupuri de persoane neautorizate au venit pe acolo si neavand cunostintele necesare au calcat in situl respectiv, distrugand o parte din urme. Acum pestera are doua porti. Se pot face intrari doar din partea cercetatorilor, nici macar speologii de rand nu au acces acolo.", spune speolog Tudor Rus.

Cercetătorii spun că amprentele datează de acum 36.500 de ani și sunt cele mai vechi urme de pași ale Homo sapiens din Europa. În lume, cei mai vechi astfel de pași ar fi cei găsiți în Tanzania, care au 120.000 de ani vechime. Acest lucru nu a fost însă dovedit cu exactitate.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Stiinta si tehnologie