Prezența umană în regiunea arctică datează începând de acum 45.000 de ani, cu 10.000 de ani mai mult decât se crezuse anterior, relevă un studiu publicat joi în Statele Unite în revista 'Science' de cercetători ruși care au găsit vârfuri de săgeți și alte obiecte ascuțite pe carcasa înghețată a unui mamut descoperit în Siberia.
Aceasta descoperire ar putea să constituie cel mai vechi exemplu de supraviețuire a oamenilor în Arctica unde indiciile din Paleolitic sunt în general rare, afirmă cercetătorii.
În 2012, o echipă de cercetători condusă de Alexei Tihonov de la muzeul zoologic al Academiei ruse de științe din Sankt-Petersburg a descoperit într-o excavație o carcasă parțială a unui mamut lânos de sex masculin care se afla pe sedimentele înghețate ale unei faleze de pe coasta de est a unui golf de pe fluviul Enisei, din Siberia.
Datarea cu radiocarbon a tibiei animalului și a obiectelor aflate în proximitatea mamutului a indicat o vechime de 45.000 de ani, relatează France Presse.
Scheletul mamutului prezintă semne de leziuni neobișnuite pe coaste, pe colțul de fildeș de pe partea dreaptă a corpului și pe mandibule, semne care sunt foarte probabil rezultatul loviturilor unor lănci foarte ascuțite și care sunt analizate în prezent de oamenii de știință.
Ramurile mandibulei erau în mare parte intacte atunci când au fost descoperite. Dar, în cazul multor altor relicve de mamuți sacrificați de oameni recent descoperite, mandibulele erau de foarte multe ori incomplete, fapt care s-ar putea datora extracției limbii animalului de către vânători, presupun cercetătorii ruși.
Vânătorii mâncau de multe ori limba mamuților, într-un fel de ritual sau pentru că era o parte a animalului considerată probabil o delicatesă, consideră oamenii de știință.
Singurul colț dentar de fildeș pentru apărare care s-a păstrat de la acest mamut, cel de pe partea dreaptă, indică urme de activitate umană pentru a-l separa de restul corpului.
Cu toate acestea, capătul exterior al acestui colț de mamut, în mod normal puțin ascuțit, a fost prelucrat pentru a face din el o unealtă într-un mod asemănător diverselor tehnici observate mai târziu în Arctica.
Acești oameni au confecționat fragmente ascuțite de fildeș pentru a tăia carnea într-o regiune unde alte materii prime din piatră erau greu de găsit.
Avansarea tehnicilor de vânătoare de mamuți a permis probabil acestor grupuri să se răspândească în partea nordică a Siberiei Arctice, presupun autorii cercetării.
Aceste mișcări au reprezentat un punct de cotitură important care a facilitat, probabil, sosirea oamenilor în zonele din apropierea limbii de pământ de la Marea Bering care se forma în acea epocă.
Ei au reușit să intre pe continentul american înainte de ultima mare glaciațiune acum 22.000 de ani, susțin cercetătorii ruși în studiul publicat în revista 'Science'.
