Reglementarea accesului la rețelele sociale sub vârsta de 16 ani. Ce obligații ar putea avea platformele și părinții

Copiii sub 16 ani ar putea avea acces la rețelele sociale și la serviciile online doar cu acordul parental verificabil, potrivit proiectului privind majoratul online. Salvați Copiii România propune, la rândul său, restricții în funcție de vârstă și o limită zilnică de utilizare. Ce ar putea schimba noile reguli pentru părinți și copii și ce măsuri sunt încă în stadiul de propunere.

Piața digitală și siguranța minorilor în mediul online au devenit centrul unei dezbateri majore în România, marcată de inițiative legislative drastice, semnale de alarmă de la nivel european și apeluri urgente din partea organizațiilor non-guvernamentale.

Blocajele juridice: Avertismentul Ministerului Digitalizării

Inițiativa, cunoscută sub numele de „Proiectul Legii majoratului online” (PL-x nr. 356/2025) a fost votată de Senat în toamna anului 2025. Cu toate acestea, parcursul său la Camera Deputaților — forul decizional — s-a lovit de obstacole de natură juridică și europeană.

La începutul lunii noiembrie 2025, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a notificat oficial parlamentarii că atât proiectul majoratului online, cât și cel privind combaterea conținutului nociv (PL-x nr. 385/2025) riscă să încalce legislația comunitară dacă nu parcurg mai întâi procedura europeană de notificare.

Riscurile nerespectării normelor UE

Directiva (UE) 2015/1535 obligă statele membre să notifice Comisiei Europene orice reglementare tehnică ce impune obligații suplimentare furnizorilor de servicii digitale.
Suprapunerea cu Regulamentul privind Serviciile Digitale (DSA): Proiectul referitor la conținutul nociv adaugă cerințe specifice pentru platformele foarte mari (VLOP) și motoarele de căutare mari (VLOSE) — servicii cu peste 45 de milioane de utilizatori activi în UE.
Inaplicabilitatea legii: Conform jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (ex. cauza C-194/94 CIA Security), legile adoptate fără această notificare devin inopozabile terților în instanță și pot declanșa o procedură de infringement împotriva României.

Ce prevăd cele două proiecte de lege?

Proiectul majoratului online (PL-x nr. 356/2025)

Propune ca minorii sub un anumit prag de vârstă să poată accesa servicii digitale și să își deschidă conturi doar cu consimțământul parental verificabil. Măsura vizat nu doar rețelele sociale, ci toate serviciile online intermediare.

Proiectul privind conținutul nociv (PL-x nr. 385/2025)

Obligă platformele să verifice vârsta tuturor utilizatorilor (atât conturi noi, cât și existente) pentru a proteja persoanele sub 18 ani.

Definiția conținutului nociv include 6 categorii principale:
Autovătămare și indemn la violență.
Suiciid, tulburări alimentare și ură de sine.
Nuditate, pornografie și exploatare sexuală.
Cruzime și violență extremă.
Promovarea ilegalităților, a drogurilor și a alcoolului.
Materiale care dăunează dezvoltării cognitive și emoționale.

Platformele au la dispoziție cel mult 2 ore pentru a elimina conținutul raportat de autoritățile competente, riscând amenzi usturătoare cuprinse între 0,5% și 3% din cifra de afaceri globală.

Poziția Salvați Copiii România: Un pachet de 6 măsuri urgente

Pe fondul acestor dezbateri, organizația Salvați Copiii România a lansat la începutul lunii februarie 2026 un apel public pentru măsuri legislative concrete, bazate pe conceptul de Safety by Design (siguranță din faza de proiectare):

Interdicție totală sub 13 ani: Fără excepții pe rețelele sociale, verificată prin biometrie, acte sau portofel digital (fără simpla bifă declarativă).
Consimțământ parental între 13 și 15 ani: Acces restricționat (ideal o oră pe zi), validat prin aplicații guvernamentale dedicate.
Sancțiuni severe pentru platforme: Amenzi pentru companiile care permit fentarea verificării vârstei sau expun copiii la reclame la jocuri de noroc și conținut violent.
Educație digitală în școli: Cursuri obligatorii de gândire critică și siguranță online, dezvoltate pe structura programului Ora de Net.
Alternative în viața reală: Investiții masive în infrastructură sportivă, centre comunitare și cluburi de tineret.
Coordonare europeană și reglementare cu industria: Colaborare directă cu giganții tech sub umbrela Comisiei Europene.

Protecție automată și atenție pe jocuri video

Organizația solicită profiluri setate automat ca private, eliminarea algoritmilor care provoacă dependență, ascunderea aprecierilor (like-urilor) și limite de timp. De asemenea, sunt vizate jocurile video cu chat vocal/text, din cauza riscurilor de abuz și adicție alimentată de recompense virtuale.

Realitatea din teren: Statisticile alarmante ale utilizării

Nevoia unor intervenții este susținută de date recente privind impactul tehnologiei asupra copiilor:

Meta-analizele internaționale efectuate între 2022 și 2025 confirmă o legătură directă între adicția de ecran și depresia, anxietatea, tulburările severe de somn și un risc dublu de ideație suicidară în rândul tinerilor.

Controversa verificării identității și criticile din industrie

Ideea de a verifica vârsta prin documente oficiale a stârnit reacții vehemente:

Asociația pentru Tehnologie și Internet (APTI) a atras atenția că măsura ar putea duce la obligativitatea de a prezenta buletinul pentru a folosi orice rețea socială (Instagram, TikTok, Facebook, LinkedIn), afectând dreptul la anonimitate și confidențialitatea tuturor cetățenilor, nu doar a minorilor.

Google România, dar și instituții precum CNA și ANCOM (autoritatea desemnată să aplice legea) au criticat formele inițiale ale proiectului, invocând dificultăți tehnice și de aplicabilitate.