Un nou studiu, care a avut la bază analiza ADN-ului romilor care au migrat în România în urmă cu peste o mie de ani, arată că ciuma neagră a modificat semnificativ genomul uman, acesta fiind motivul pentru care europenii au supraviețuit acestei bacterii, informează lefigaro.fr.
Ciuma neagră și-a lăsat propria marcă în genomul uman, favorizând indivizii purtători ai unei anumite secvențe genetice, se arată într-un studiu realizat de o echipă internațională de cercetători și publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences. (PNAS).
Răspândindu-se în Europa pe drumul mătăsii, prin Geneva, apoi Marsilia, în 1347, ciuma neagră a ucis o treime din populația de atunci a Europei în mai puțin de cinci ani. "Moartea neagră", cum a fost numită, a terorizat populația, care vedea în această boală mâna diavolului, a evreilor sau a leproșilor. Boala era însă provocată de o bacterie - Yersinia pestis - și numai indivizii cei mai rezistenți scăpau cu viață.
"Bolile infecțioase, precum ciuma și holera, au modelat genomul nostru de-a lungul secolelor, favorizând anumiți indivizi", a explicat Norbert Gualde, specialist în imunologie la Universitatea Bordeaux-II. Această selecție naturală rămâne dificil de caracterizat, pentru că există o varietate mare de agenți patogeni, depinzând și de epoci și de variații genetice.
Autorii noului studiu au găsit o metodă de a retrasa impactul ciumei negre asupra ADN-ului europenilor, luând ca model romii instalați în România. Potrivit acestui studiu, aceștia au părăsit nordul Indiei în secolul al XI-lea și s-au amestecat foarte puțin cu populația românească în epocă. Romii și europenii din România, spun cercetătorii, posedau astfel caracteristici genetice distincte în perioada pandemiei.
Specialiștii au analizat modul în care au evoluat genomurile, în cazul a trei populații actuale: românii de origine europeană, românii de origine indiană, dar și un grup de 500 de indivizi din nordul Indiei. Ei au descoperit că, la o mie de ani după ce s-au separat, cele două grupuri de romi aveau același patrimoniu genetic, cu excepția unui număr de circa 20 de gene care nu există decât la romii și europenii din România.
Localizate pe cromozomul 4, trei dintre acestea sunt în mod particular interesante, pentru că produc receptori membranari, TLR, care se fixează pe bacteriile patogene și declanșează o reacție imunitară. Testând reactivitatea receptorilor pe Yersinia pestis, cercetătorii au constatat că secvența genetică identificată de ei era cea mai eficace.
Favorizând supraviețuirea indivizilor purtători ai acestei secvențe genetice, ciuma neagră a exercitat o presiune puternică de selecție asupra genomului europenilor în toate regiunile atinse de pandemie.
Ipoteza este susținută de faptul că populațiile indiene, chineze și africane - care nu au fost niciodată expuse unei pandemii de ciumă atât de violente - nu sunt purtătoare ale acestei secvențe genetice.
Pentru a confirma această idee, "va trebui să ne asigurăm că aceste observații nu au fost cauzate nici de amestecarea romilor cu europenii, nici de alte maladii infecțioase", a spus Lluis Quintana-Murci, genetician de la Centrul Național de cercetare științifică (Le Centre national de la recherche scientifique) și de la Institutul Pasteur din Franța.
Abordarea noului studiu este originală și îndrăzneață și se înscrie pe o cale care va permite, poate, într-o zi vindecarea grupurilor de indivizi în funcție de genomurile lor, mai spun specialiștii.
