Șantajul online face tot mai multe victime printre copii. Semnele la care părinții trebuie să fie atenți

Șantajul online asupra copiilor poate începe cu un mesaj aparent nevinovat și se poate transforma rapid în amenințări, presiuni sau solicitări de bani și fotografii intime. Părinții pot reduce riscurile prin verificarea setărilor de confidențialitate, educație digitală și comunicare deschisă. Dacă un copil devine victima șantajului pe internet, este important ca adulții să păstreze dovezile, să nu îl învinovățească și să anunțe Poliția.

Cum îți protejezi copilul de șantajul online

Primul pas pentru prevenirea abuzurilor pe internet este verificarea aplicațiilor și a conturilor folosite de copil. Părinții ar trebui să analizeze împreună cu acesta cine îi poate vedea fotografiile, cine îi poate trimite mesaje private și cine îl poate eticheta sau menționa în postări.

Profilurile de pe rețelele sociale ar trebui setate pe privat, iar lista de urmăritori trebuie verificată periodic. Este recomandat ca localizarea să nu fie vizibilă public, iar informațiile personale precum adresa, numărul de telefon sau locul în care învață copilul să nu fie afișate în profil.

La fel de importante sunt măsurile de securitate digitală. Telefonul și aplicațiile trebuie actualizate, parolele trebuie să fie diferite pentru fiecare cont, iar autentificarea în doi pași trebuie activată ori de câte ori este disponibilă. Copiii nu ar trebui să ofere parolele persoanelor cunoscute pe internet, indiferent câtă încredere pretind acestea că au câștigat.

Pentru cei mici, părinții pot utiliza aplicații de control parental, care permit gestionarea timpului petrecut pe telefon și limitarea accesului la anumite aplicații.

Setările de siguranță pentru Instagram și TikTok

Rețelele sociale oferă instrumente speciale pentru protejarea utilizatorilor minori, însă acestea trebuie verificate periodic.

Pe Instagram, conturile adolescenților sunt configurate ca private în mod implicit. Utilizatorii sub 16 ani au nevoie de acordul părinților pentru a trece la anumite setări mai puțin restrictive.

În cazul TikTok, conturile utilizatorilor cu vârste între 13 și 15 ani sunt private în mod implicit. Chiar și așa, părinții trebuie să verifice cine poate vedea conținutul publicat și cine poate interacționa cu minorul.

Cum discuți cu copilul despre fotografiile intime și amenințările online

Un copil care este șantajat pe internet trebuie să știe că poate cere ajutorul părinților fără teama că va fi certat sau pedepsit. Chiar dacă a trimis deja o fotografie intimă, responsabilitatea pentru amenințări și șantaj aparține persoanei care exercită presiuni asupra lui.

Părinții trebuie să abordeze situația calm și să afle ce s-a întâmplat: cine a inițiat conversația, pe ce platformă au fost trimise mesajele, ce solicitări au fost făcute și dacă există amenințări directe.

De multe ori, șantajul online începe prin solicitarea păstrării secretului sau prin încercarea de a muta conversația într-o aplicație unde comunicarea este mai greu de urmărit. Ulterior, agresorul poate cere fotografii intime, parole, bani sau chiar o întâlnire.

Copiii trebuie învățați să întrerupă orice conversație în care sunt amenințați sau constrânși și să apeleze imediat la un adult de încredere. Specialiștii recomandă dialogul constant și educația digitală, nu supravegherea excesivă care îi poate determina pe copii să ascundă problemele.

Semnele care pot indica faptul că un copil este șantajat pe internet

Schimbările de comportament pot reprezenta indicii că un minor trece printr-o experiență dificilă în mediul online. Un copil care este victima hărțuirii sau șantajului digital poate deveni retras, anxios, irascibil sau poate evita să mai folosească telefonul.

Alte semnale pot fi refuzul de a merge la școală, tristețea persistentă, neliniștea atunci când primește notificări sau încercarea de a ascunde conversațiile de pe rețelele sociale.

Aceste manifestări nu demonstrează automat existența unui șantaj. Părinții trebuie să discute cu minorul fără acuzații și să îi ofere un mediu în care să poată vorbi deschis despre ceea ce îl îngrijorează.

Ce trebuie să faci dacă minorul este amenințat sau șantajat online

Dacă o persoană amenință că va publica fotografii intime ale copilului sau că le va trimite colegilor, părinții trebuie să acționeze rapid. Prioritatea este siguranța minorului, urmată de păstrarea dovezilor și sesizarea autorităților.

Iată ce măsuri sunt recomandate:

1. Verifică dacă minorul este în siguranță. Dacă există amenințări cu violența sau un pericol imediat, sună la 112.

2. Discută calm cu copilul. Nu îl acuza și nu îl pedepsi pentru faptul că a trimis o fotografie. Întrerupeți comunicarea cu persoana care îl amenință și nu acceptați solicitări de bani sau alte imagini.

3. Păstrează dovezile șantajului. Salvează mesajele de amenințare, numele contului, linkul profilului, data și ora conversațiilor. Poți face capturi de ecran ale mesajelor, fără să descarci sau să redistribui imaginile intime.

4. Raportează abuzul pe platformă. Semnalează contul, mesajele și eventualele postări care conțin fotografii publicate fără acord. Solicită eliminarea conținutului.

5. Anunță Poliția. Prezintă dovezile păstrate, inclusiv mesajele, capturile de ecran și linkurile relevante. Nu șterge conversațiile sau contul înainte de a salva informațiile necesare anchetei.

Dacă o fotografie intimă a unui minor a ajuns pe internet, există și instrumente care pot ajuta la limitarea distribuirii acesteia. Take It Down, un serviciu disponibil prin National Center for Missing & Exploited Children, generează o amprentă digitală a imaginii direct pe dispozitiv, fără să transmită fotografia propriu-zisă. Instrumentul poate ajuta la prevenirea distribuirii pe platformele participante, dar nu înlocuiește raportarea conținutului și sesizarea Poliției.

Șantajul online și publicarea fotografiilor intime pot fi infracțiuni

Amenințarea cu dezvăluirea unor informații compromițătoare pentru obținerea unui folos poate constitui infracțiunea de șantaj, potrivit Codului penal. Nu este necesar ca fotografia sau informația să fi fost deja publicată pentru ca amenințarea să fie relevantă din punct de vedere juridic.

Distribuirea fără consimțământ a unei imagini intime poate constitui, de asemenea, o infracțiune distinctă. În cazul materialelor pornografice cu minori, legislația prevede sancțiuni inclusiv pentru deținerea și distribuirea acestora.

Părinții trebuie să evite transmiterea imaginilor intime către alte persoane, chiar și cu scopul de a demonstra existența abuzului. Dovezile privind amenințările pot fi păstrate prin capturi de ecran ale conversațiilor și prin salvarea datelor conturilor implicate.

Unde pot cere ajutor părinții și copiii în România

Victimele șantajului online pot solicita sprijinul autorităților și al serviciilor specializate pentru protecția minorilor.

• 112 – numărul de urgență, care trebuie apelat atunci când copilul se află în pericol imediat sau există amenințări cu violența.

• 119 – numărul național pentru raportarea abuzului, neglijării, exploatării și altor forme de violență asupra copiilor. Apelurile sunt preluate pentru intervenția serviciilor de protecție a copilului.

• 116 111 – Telefonul Copilului – serviciu gratuit de consiliere și îndrumare pentru copii și adulți preocupați de siguranța minorilor. Programul telefonic este de luni până vineri, între orele 10:00 și 20:00, în rețelele Orange, Telekom și Vodafone.

Sesizarea Poliției rămâne un pas important atunci când există amenințări, șantaj sau distribuirea neautorizată a fotografiilor intime.

Întrebări frecvente despre șantajul online asupra copiilor

Poate fi solicitat un ordin de protecție pentru amenințări și hărțuire online?

Da. Legea nr. 26/2024 include anumite forme de hărțuire și amenințare comise prin mijloace de comunicare electronică printre actele de violență pentru care poate fi solicitată protecție. În situațiile prevăzute de lege, poliția poate emite un ordin de protecție provizoriu, iar victima sau reprezentantul său legal poate solicita un ordin de protecție de la instanță.

Controlul parental poate bloca toate pericolele de pe internet?

Nu. Instrumentele de control parental pot limita accesul la anumite aplicații și pot filtra o parte din conținut, însă nu garantează eliminarea tuturor riscurilor. De exemplu, filtrele Google Family Link nu blochează în mod absolut conținutul nepotrivit și nici accesarea acestuia prin linkuri directe.

Poate apela la 116 111 un copil care nu are cetățenie română?

Da, serviciul poate fi contactat și pentru un copil aflat în România, indiferent de cetățenie. De asemenea, părinții, profesorii și alte persoane care cunosc o situație de risc pot solicita îndrumare.

Ce pedepse riscă persoanele care șantajează copiii sau publică fotografii intime?

Potrivit Codului penal, șantajul se pedepsește cu închisoare de la unu la cinci ani, iar atunci când este urmărită obținerea unui folos patrimonial, pedeapsa este de la doi la șapte ani. Distribuirea unei imagini intime fără consimțământ este sancționată cu amendă sau închisoare de la șase luni la trei ani, în condițiile prevăzute de lege.