Coiful de la Coțofenești revine în fața publicului după ce a fost restaurat. Data la care românii îl vor putea vedea din nou

Coiful de la Coțofenești ar urma să revină în fața publicului pe 15 ianuarie 2027, la doi ani după furtul său din Muzeul Drents din Olanda. Artefactul getic, vechi de aproximativ 2.400 de ani, va face parte dintr-o expoziție specială organizată la Muzeul Național de Istorie a României, cu ocazia Zilei Culturii Naționale. Anunțul a fost făcut de ministrul Culturii, Ioana Ciocan, în cadrul unui eveniment în care au fost prezentate rezultatele restaurării.

Recuperat în aprilie 2026, la un an de la dispariția sa, coiful a fost supus unor investigații și unor intervenții complexe, după ce a fost găsit cu mai multe deformări. Restaurarea se apropie acum de final, iar specialiștii au reușit să readucă piesa la o formă foarte apropiată de cea pe care o avea înainte de furt.

Ministrul Culturii a precizat că obiectul va putea fi văzut în cadrul unei expoziții pregătite special pentru evenimentul din ianuarie.

'Am discutat un pic mai devreme cu domnul director Cornel Ilie și, de Ziua Culturii Naționale, va fi construită o expoziție specială, care o să conțină și Coiful', a declarat Ioana Ciocan.

Restauratorii au readus coiful aproape de forma pe care o avea înainte de furt

Prezentarea organizată luni la Muzeul Național de Istorie a României a oferit detalii despre stadiul intervențiilor asupra artefactului. Directorul general al instituției, Cornel Ilie, a explicat că cea mai dificilă problemă, deformarea accentuată a piesei, a fost rezolvată. Coiful se află acum foarte aproape de forma inițială, însă restaurarea nu este încă încheiată.

Următoarea intervenție va consta în reatașarea obrăzarului desprins, componentă care fusese restaurată anterior, dar care s-a separat de piesă. Potrivit directorului MNIR, această operațiune este mai puțin complicată decât etapa în care a fost corectată deformarea principală.

'Intrăm acum în ultima etapă a acestui proces și ceea ce o să vedeți astăzi este momentul în care a fost rezolvată cea mai importantă, cea mai serioasă problemă, cea care era cea mai complicată, respectiv, cea legată de turtirea coifului. Atunci când a venit era aplatizat, trecuse, ca să zic așa, printr-o traumă destul de mare, astfel că Alexandru Doja, după ce s-au făcut toate investigațiile, toate analizele posibile și s-a decis cea mai bună metodologie de restaurare, a trecut efectiv la restaurarea acestuia și a reușit să aducă acest artefact atât de important al istoriei noastre la forma sau aproape de forma inițială. Ultima etapă a restaurării va consta în reatașarea acelui obrăzar, care fusese, la rându lui, restaurat înainte și care s-a desprins, dar acest proces ridică mult mai puține probleme și va fi rezolvat în cel mai scurt timp', a spus Ilie.

Metode experimentale pentru repararea deformărilor

Alexandru Doja, specialistul Muzeului Național de Istorie a României care s-a ocupat de restaurarea Coifului de la Coțofenești, a confirmat că intervenția asupra formei artefactului a fost realizată cu succes. Procesul a presupus depășirea unor provocări tehnice importante, deoarece deformările afectaseră inclusiv zona frontală, în dreptul ochilor, și partea din spate a piesei.

Restauratorul a explicat că metodele folosite au fost unele experimentale, neîncercate până acum în cazul unui astfel de obiect. În momentul prezentării, coiful nu putea fi expus în poziția sa obișnuită, din cauza obrăzarului desprins și a lipsei de stabilitate. După reatașarea acestuia și consolidarea fisurilor, artefactul va putea reveni în circuitul expozițional.

'O etapă cu foarte multe probleme și cu foarte multe provocări, dar totodată cu un succes real. După cum puteți vedea, Coiful încă nu poate fi expus în poziția lui normală din cauza obrazărului desprins și nu are stabilitatea necesară pentru a putea fi expus în acest fel. Ca provocări, au fost aducerea la formă prin niște metode, pot spune, experimentale, neîncercate până acum. Este o premieră și pentru mine, dar mă bucur că am reușit să fiu cel care a adus forma apropiată de cea inițială, dacă nu cea exactă, a Coifului. Avem deformări în zona din față, unde sunt ochii, mai ales în această parte, unde a fost adus într-o formă nefirească și zona din spate a Coifului, care, la fel, îi dădea un aspect oval. În acest moment, el este foarte aproape de forma inițială, dinaintea furtului și pot spune că această etapă a fost încheiată. Rămâne, ca ultimă etapă, reatașarea obrăzarului de obiect și ranforsarea anumitor fisuri care existau din vechime, restaurate deja, intervenite în acest moment, dat jos absolut tot din intervențiile vechi și reintroducerea lui în circuitul expozițional', a detaliat restauratorul.

Coiful a fost readus la forma inițială bucată cu bucată

Alexandru Doja a oferit și explicații despre tehnica folosită pentru corectarea deformărilor. Intervenția a presupus aplicarea controlată a presiunii asupra metalului, cu ajutorul unor mulaje realizate atât pentru interiorul, cât și pentru exteriorul obiectului. Procedura a fost repetată pentru fiecare porțiune care trebuia readusă la forma corespunzătoare.

Specialistul a precizat că a fost necesară o suprafață cât mai mare de contact, astfel încât presiunea să poată fi distribuită fără să afecteze suplimentar artefactul.

'Toate deformările s-au făcut sub autorizarea unei presiuni între două mulaje. Deci, pentru fiecare etapă de aplicare de presiune pe acest obiect a trebuit să iau niște mulaje, un material termoplastic, în interiorul lui și în exteriorul lui, păstrând forma și aplicând o suprafață cât mai mare de contact asupra obiectului, să pot aduce obiectul dincolo de zona de plasticitate, pentru că metalul are o zonă plastică, după care se produce deformare. Și am reușit să-l aduc la formă, bucată cu bucată. (...) Astăzi suntem împreună aici și vedem obiectul la o formă apropiată de cea inițială', a spus Doja.

Restauratorul a explicat și care au fost reperele folosite pentru stabilirea formei pe care coiful o avea înainte de furt. Întrucât nu exista o scanare exactă a obiectului realizată înainte de dispariție, specialiștii au folosit fotografiile disponibile și o replică păstrată în colecția muzeului.

'Forma dinaintea furtului este documentată doar fotografic'.

'Nu avem o scanare exactă cu dimensiunile exacte ale obiectului decât după furt. După ce m-am ghidat foarte mult, a fost o replică a Coifului, care există în colecția muzeului, și aceea cu un procent de eroare, pentru că și acel obiect a mai trecut timpul peste el, a mai suferit deformări și, da, ca formă generală este o replică un la un cu obiectul original, prin urmare, am putut să mă ghidez după el', a adăugat specialistul.

Marian Neacșu promite sprijin pentru recuperarea ultimei brățări dacice

La evenimentul de la Muzeul Național de Istorie a României a participat și vicepremierul Marian Neacșu, care a vorbit despre importanța revenirii coifului în patrimoniul cultural românesc. Oficialul a amintit că autoritățile continuă eforturile pentru recuperarea ultimei dintre cele patru brățări dacice, care nu se află încă în posesia României.

Acesta a transmis că demersurile vor continua până la recuperarea piesei lipsă și a afirmat că se așteaptă ca aceasta să revină în patrimoniul național în scurt timp.

'Nu vom precupeți niciun efort să recuperăm și ultima dintre cele patru brățări, care încă nu este în patrimoniul nostru și sunt convins că prin eforturile conjugate, prin acțiuni specifice, în foarte scurtă vreme vom reda românilor și ultima dintre cele patru brățări', a declarat vicepremierul.

Marian Neacșu a vorbit și despre sprijinirea demersurilor de restaurare și consolidare a instituției muzeale. Acesta a spus că MNIR traversează o perioadă de reorganizare și a promis că va susține proiectele instituției în calitatea sa de viceprim-ministru.

'Mă bucur că după multă vreme și după multe eforturi, muzeul se află într-o fază de reașezare și reconsolidare. Vreau să vă asigur că, în calitate de viceprim-ministru, deși nu mi-am luat angajamentul până aici, îl iau acum, în fața dumneavoastră, voi sprijini aceste demersuri', a declarat Marian Neacșu.

Investigațiile au inclus analize fizico-chimice și examinări complexe

Muzeul Național de Istorie a României a lansat în vara anului trecut o pagină dedicată restaurării Coifului princiar getic de la Coțofenești. Prin intermediul acesteia, publicul a putut urmări etapele investigațiilor și ale procesului de conservare-restaurare a uneia dintre cele mai valoroase piese din patrimoniul național.

Potrivit MNIR, prima etapă a cercetărilor a constat în realizarea unei documentări imagistice complexe. Aceasta a urmărit înregistrarea detaliată a stării de conservare a coifului și constituirea unei baze de referință pentru toate etapele ulterioare de cercetare, conservare și restaurare.

A doua etapă a inclus un set amplu de analize fizico-chimice noninvazive. Specialiștii au folosit microscopia optică și digitală, spectroscopia de fluorescență de raze X (XRF), microscopia electronică de baleiaj (SEM), spectrometria de raze X cu dispersie în energie (EDX), spectrometria cu emisie de raze X indusă de protoni (PIXE) și metalografia.

Investigațiile au fost realizate prin colaborarea experților Muzeului Național de Istorie a României cu cercetători ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” și specialiști ai Agenției Patrimoniului Național din Regatul Țărilor de Jos.

Cercetările au avut ca obiectiv identificarea materialelor și a tehnicilor folosite la realizarea coifului, evaluarea stării sale de conservare și stabilirea modificărilor apărute la suprafața și în structura piesei.

Pe baza rezultatelor obținute, specialiștii au elaborat strategia de conservare și restaurare, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Intervențiile au fost fundamentate pe principiile intervenției minime, compatibilității materialelor, reversibilității și documentării integrale.