Social· 4 min citire

România are primul oraș retrogradat la rang de comună. Senatul a dat votul decisiv

Primăria Căzănești. Foto: Facebook

Primăria Căzănești. Foto: Facebook

Scris de Gabriela Mănăilescu Publicat: 16 nov. 2026, 22:41

Căzănești, din județul Ialomița, pierde statutul de oraș, după ce Senatul a adoptat legea prin care localitatea revine la rang de comună. Decizia vine în contextul pregătirilor pentru o amplă reorganizare administrativă, care ar putea schimba statutul altor zeci de localități.

România are primul oraș care revine oficial la rang de comună, după ce Parlamentul a încheiat procedura de adoptare a legii privind localitatea Căzănești, din județul Ialomița. Senatul a dat votul decisiv luni seară, iar proiectul legislativ urmează să ajungă la președintele României pentru promulgare.

Căzănești a primit statutul de oraș în 2004, însă populația sa este mult sub pragul prevăzut de lege pentru această categorie administrativă. Potrivit recensământului din 2021, localitatea avea numai 2.938 de locuitori, în condițiile în care un oraș ar trebui să aibă cel puțin 10.000.

Votul din plenul Senatului s-a încheiat cu 110 voturi pentru și o singură abținere. Camera superioară a Parlamentului a fost for decizional în acest caz, iar legea va intra în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României.

Reforma administrativă ar putea schimba statutul multor localități

Retrogradarea orașului Căzănești are loc în timp ce PSD a început o analiză la nivel național privind reorganizarea localităților. Printre variantele luate în calcul se numără comasarea unor comune și trecerea unor orașe la rang de comună, măsuri prezentate ca soluții pentru reducerea cheltuielilor cu personalul și creșterea capacității localităților mici de a atrage fonduri europene.

Reorganizarea ar putea însemna desființarea a sute de primării și eliminarea a mii de posturi din administrația locală. În prima etapă sunt vizate 429 de localități cu cel mult 1.500 de locuitori, însă social-democrații analizează și extinderea criteriilor, astfel încât procesul să cuprindă mai multe comune și orașe.

Planul nu este primit la fel de toți primarii. Unii edili susțin că unirea comunelor cu populație redusă este necesară, mai ales în cazul administrațiilor care nu reușesc să-și acopere cheltuielile curente. Alții se opun, avertizând că închiderea unor primării ar duce la pierderea locurilor de muncă și ar îngreuna accesul oamenilor la serviciile administrației locale.

Cum ar urma să înceapă unirea comunelor mici

Ministerul Dezvoltării propune ca reorganizarea să debuteze prin comasarea voluntară a localităților care au cel mult 1.500 de locuitori. Ministrul Alexandru Stoica a prezentat cifra de 429 de unități administrativ-teritoriale care se încadrează în acest criteriu.

PSD ia însă în calcul o reformă mai amplă, care să includă și comunele cu populații de până la 3.000 sau chiar 5.000 de locuitori. În acest scenariu, reorganizarea nu s-ar opri la localitățile rurale, ci ar putea viza și orașele care nu ating pragul de 10.000 de locuitori.

Datele recensământului din 2021 arată că 148 de orașe și municipii din România au mai puțin de 10.000 de locuitori. Printre acestea se află și destinații turistice cunoscute, precum Sinaia, Predeal, Bușteni și Băile Herculane.

Totuși, faptul că aceste localități se află sub pragul demografic nu înseamnă că vor fi automat comasate sau retrogradate. Criteriile exacte în funcție de care se va face reorganizarea nu au fost încă stabilite.

Reduceri de impozite de până la 50% pentru localitățile care acceptă comasarea

Guvernul pregătește și stimulente financiare pentru a convinge administrațiile locale să participe voluntar la reorganizare. Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a explicat că localitățile care vor decide să se unească până la 1 martie 2027 ar putea primi bani pentru investiții în infrastructură, iar locuitorii ar putea beneficia de reduceri de taxe.

Pentru susținerea acestui proces este pregătit programul „START Reforma Administrativă”, care ar urma să aibă un buget de patru miliarde de lei. Fondurile ar putea fi folosite pentru modernizarea drumurilor, extinderea rețelelor de apă și canalizare, construirea infrastructurii de gaze, precum și pentru investiții în școli și unități medicale.

Un alt stimulent luat în calcul este reducerea cu până la 50% a impozitelor pentru clădiri și terenuri intravilane. Facilitatea ar urma să fie acordată persoanelor care locuiesc în comunele ce acceptă comasarea voluntară.

Ce urmează după termenul de 1 martie 2027

După expirarea termenului de 1 martie 2027, Executivul intenționează să treacă la o etapă mai amplă a reorganizării administrativ-teritoriale. Aceasta ar urma să fie reglementată printr-un proiect de lege, pentru care Guvernul ar putea să își angajeze răspunderea în Parlament.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Social