Debitul Dunării la intrarea în România, în secțiunea Baziaș, va înregistra o creștere ușoară în următoarele zile, până la 1.800 mc/s, după care va scădea la 1.700 mc/s. Valorile se vor menține în continuare mult sub media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 mc/s, potrivit prognozei publicate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru perioada 7-14 noiembrie 2026.
Potrivit estimărilor hidrologilor, debitul Dunării la intrarea în țară va fi de 1.750 mc/s în prima zi a intervalului de prognoză, urmând să crească la 1.800 mc/s în ziua următoare. Ulterior, acesta va scădea până la 1.700 mc/s.
INHGA precizează că valorile prognozate se situează sub media multianuală pentru luna noiembrie, care este de 4.700 mc/s.
„Debitul la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) va fi staționar în prima zi a intervalului de prognoză la valoarea de 1.750 mc/s, în următoarea zi în ușoară creștere la valoarea de 1.800 mc/s și apoi în scădere până la valoarea de 1.700 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii noiembrie (4.700 mc/s). În aval de Porțile de Fier debitele vor fi în general în creștere, exceptând a doua parte a intervalului unde vor fi în scădere pe sectorul Gruia - Oltenița,”
se arată în prognoza INHGA.
În prognoza trimestrială, hidrologii au estimat pentru luna noiembrie un debit maxim al Dunării de 2.000 mc/s și unul minim de 1.400 mc/s.
Legătura dintre debitul scăzut al Dunării și situația reactoarelor de la Cernavodă
Nivelul redus al Dunării a avut consecințe importante asupra funcționării Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. În vara acestui an, debitele fluviului au ajuns la cele mai mici valori din istorie, situație care a determinat oprirea ambelor unități ale centralei, responsabile pentru aproximativ 20% din energia dispecerizabilă.
Primul reactor a fost închis pe 28 iulie 2026, iar cel de-al doilea la 13 august 2026.
În ceea ce privește râurile interioare, prognoza INHGA arată că debitele medii zilnice vor fi, în general, staționare. Excepție vor face râurile din sudul țării, unde sunt estimate scăderi ale nivelurilor de apă. De asemenea, spre mijlocul intervalului de prognoză, este posibilă apariția unor formațiuni incipiente de gheață, precum ace de gheață și gheață la maluri, pe unele râuri mici din zonele montane din nordul și centrul țării.
Potrivit estimărilor INHGA, în luna noiembrie 2026, regimul hidrologic se va situa, în general, între 30% și 50% din mediile multianuale lunare.
Valori mai ridicate, cuprinse între 50% și 80% din mediile multianuale, sunt estimate pe râurile din bazinele hidrografice Vișeu, Someșul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistrița și Trotuș, precum și în bazinul superior și mijlociu al Oltului, în bazinele superioare ale Buzăului și Prutului și pe cursul Siretului. Cele mai reduse valori, de sub 30% din mediile multianuale lunare, sunt prognozate pe râurile din bazinele hidrografice Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat și Bârlad.
