Social· 4 min citire

Câte clădiri din București riscă să se prăbușească la un cutremur major. Cifrele alarmante după seismul din Vrancea

Bloc din Drumul Taberei

Bloc din Drumul Taberei

Scris de Mădălina Cristea Publicat: 18 nov. 2026, 07:45

Cutremurul cu magnitudinea de 5,7, produs miercuri, 18 noiembrie, în zona seismică Vrancea, readuce în atenție una dintre cele mai mari probleme ale României: siguranța clădirilor în cazul unui seism puternic. În București, 415 imobile sunt încadrate în clasa I de risc seismic, iar alte 491 se află în clasa a II-a, potrivit evidențelor municipale din octombrie 2026. Situația reală ar putea fi însă mult mai gravă, deoarece numeroase construcții nu au fost expertizate.

Peste 900 de clădiri din București, în primele două clase de risc seismic

Datele Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), actualizate la 6 octombrie 2026, arată că în Capitală sunt înregistrate 415 clădiri încadrate în clasa I de risc seismic (RsI) și 491 în clasa a II-a (RsII). În total, 906 imobile se află în primele două clase de risc. Clădirile din categoria RsI prezintă un risc ridicat de prăbușire totală sau parțială în cazul unui cutremur major, în timp ce imobilele din clasa RsII pot suferi avarii structurale importante, fără ca pierderea stabilității să fie considerată probabilă.

Pe lângă acestea, alte 1.446 de imobile figurează în vechile categorii de urgență U1, U2 și U3, stabilite în urma expertizelor realizate în special în anii '90. Aceste încadrări nu sunt echivalente cu actualele clase de risc seismic și necesită reevaluare pentru stabilirea gradului de vulnerabilitate. Cele mai multe clădiri considerate vulnerabile se află în centrul Bucureștiului și în cartierele istorice, unde există numeroase construcții ridicate înainte de introducerea normelor antiseismice moderne. Problema a fost semnalată și în contextul riscurilor la care este expus Bucureștiul în cazul unui cutremur major.

Peste 20.000 de clădiri din Capitală ar putea fi vulnerabile la cutremur

Numărul real al construcțiilor vulnerabile ar putea fi mult mai mare decât cel reflectat de evidențele oficiale. Răzvan Munteanu, directorul AMCCRS, a invocat într-o declarație publicată în februarie 2023 o estimare atribuită Băncii Mondiale, potrivit căreia aproximativ 20.000 de clădiri din București ar fi vulnerabile la cutremur. Această cifră nu reprezintă numărul imobilelor expertizate și încadrate oficial în clasa I, ci o estimare mai largă, care include construcții a căror rezistență ar putea necesita verificări suplimentare.

În încercarea de a identifica mai multe clădiri vulnerabile, municipalitatea a demarat în 2026 un program de evaluare vizuală rapidă pentru peste 6.000 de imobile. Verificările vizează fațadele, spațiile comune și alte elemente vizibile ale construcțiilor, fără să presupună accesul în apartamente. Procedura permite identificarea clădirilor care necesită investigații suplimentare, dar nu stabilește clasa de risc seismic. Pentru aceasta este obligatorie o expertiză tehnică realizată de specialiști atestați.

Câte clădiri cu risc seismic există în România. Autoritățile nu au o imagine completă

La nivel național, identificarea tuturor clădirilor vulnerabile rămâne o problemă. Evidențele disponibile nu oferă încă un bilanț complet al construcțiilor expertizate și al celor care ar putea suferi avarii grave în cazul unui cutremur puternic. În plus, evaluările vizuale rapide, realizate pentru identificarea vulnerabilităților, nu pot fi confundate cu expertizele tehnice care stabilesc încadrarea într-o clasă de risc seismic. Din acest motiv, numărul clădirilor evaluate preliminar nu arată câte imobile sunt efectiv în pericol de prăbușire, conform AMCCRS.

Ministerul Dezvoltării a pus la dispoziție Registrul Național Digital al Clădirilor, o platformă destinată centralizării informațiilor oficiale despre construcțiile din România. Sistemul permite asocierea fiecărui imobil cu un număr unic de identificare și cu documente precum expertizele tehnice, certificatele energetice și informațiile despre lucrările de renovare sau consolidare. Datele sunt introduse treptat, astfel că existența registrului nu înseamnă că toate clădirile din țară au fost deja evaluate sau că riscurile lor seismice sunt cunoscute.

Cum poți afla dacă blocul în care locuiești are risc seismic

Locuitorii Bucureștiului pot verifica dacă imobilul în care stau se află în evidențele AMCCRS, prin consultarea listei publicate pe site-ul instituției. Aceasta cuprinde adresele clădirilor expertizate, anul construcției și încadrarea în clasele de risc seismic sau în vechile categorii de urgență. În cazul imobilelor care nu apar pe listă, proprietarii pot solicita informații asociației de proprietari, administratorului clădirii sau autorităților locale. Lipsa unei clădiri din evidențele publice nu înseamnă automat că aceasta este sigură în cazul unui cutremur.

De asemenea, vechimea unui bloc nu este suficientă pentru a stabili cât de rezistent este. Contează proiectarea, materialele folosite, calitatea lucrărilor, modificările făcute ulterior și starea actuală a structurii de rezistență. Potrivit legislației privind reducerea riscului seismic, încadrarea oficială se face în baza unei expertize tehnice. Cutremurul produs în Vrancea pe 18 noiembrie readuce astfel în atenție necesitatea verificării și consolidării clădirilor vulnerabile, mai ales în orașele în care există numeroase imobile construite înaintea normelor moderne de protecție antiseismică.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Social