România, sub asediul a trei categorii de hackeri. Ce persoane sunt vizate și cum ajung victimele în plasa atacatorilor, avertisment de la DNSC

România, sub asediul a trei categorii de hackeri.
Atacurile cibernetice în România sunt lansate de trei categorii de hackeri, avertizează directorul DNSC, Dan Cîmpean. Infractorii care urmăresc câștiguri financiare, grupările afiliate unor state și activiștii ideologici au obiective diferite, dar pot viza orice organizație.
Atacurile cibernetice în România sunt lansate de trei categorii distincte de hackeri, care urmăresc obiective diferite și folosesc metode variate pentru a-și compromite victimele. Directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Dan Cîmpean, avertizează că printre cei mai activi se numără infractorii interesați de câștiguri financiare, grupările afiliate unor state și atacatorii motivați ideologic.
Vârstnicii se află printre persoanele cele mai expuse, însă riscurile sunt ridicate și pentru angajații care au acces la sistemele informatice și la informațiile organizațiilor în care lucrează. Aceștia pot deveni ținte ale unor atacuri atent pregătite, prin care hackerii încearcă să obțină acces la date și infrastructuri importante.
Infractorii care urmăresc bani sunt cei mai activi hackeri din România
Prima categorie și cea mai activă este reprezentată de infractorii cibernetici motivați financiar. Aceștia fac parte din grupări transnaționale, care pot coordona atacuri din orice colț al lumii, fără să fie nevoie să se afle în țara în care își caută victimele.
Inteligența artificială le-a oferit noi instrumente pentru a-și perfecționa metodele de înșelăciune. Cu ajutorul acestei tehnologii, atacatorii pot traduce în limba română mesaje scrise, înregistrări audio și chiar materiale video, ceea ce le permite să construiască scenarii mult mai convingătoare.
Prin tehnici de inginerie socială, hackerii încearcă să câștige încrederea victimelor și să le determine fie să transfere bani, fie să le ofere acces la propriile calculatoare. Informațiile obținute în urma acestor operațiuni nu rămân neapărat în posesia celor care au făcut atacul. Datele furate ajung să fie comercializate pe darknet.
Campaniile de înșelăciune sunt lansate periodic și folosesc pretexte care să provoace emoție sau să stârnească interesul publicului. Printre exemplele prezentate de DNSC se numără mesajele de tipul „Ajutați-o pe Adelina“, apelurile „Votați pentru copilul talentat X“ și ofertele false de investiții.
Dan Cîmpean atrage atenția că aceste metode pot fi combătute prin informarea populației, însă prevenirea presupune un efort constant.
„Tipul acesta de atacuri poate fi contracarat destul de eficient prin activități de conștientizare. Dar este un maraton, nu un sprint“, a spus Dan Cîmpean.
Infractorii nu își aleg întotdeauna victimele la întâmplare. Potrivit directorului DNSC, aceștia își îndreaptă atacurile, în mod repetat, către anumite categorii profesionale. Printre cei vizați se află contabilii, notarii, medicii, profesorii și educatorii.
Grupările afiliate Rusiei, active în România. Ce domenii urmăresc
A doua categorie de atacatori este formată din actori statali sau grupări care acționează în legătură cu anumite state. În cazul României, directorul DNSC atrage atenția asupra activității unor grupări afiliate Federației Ruse.
„Suntem o țară cu un război hibrid la graniță și nu este un secret: grupări afiliate Federației Ruse sunt foarte active în România“, a declarat directorul DNSC.
Spre deosebire de infractorii care urmăresc obținerea unor câștiguri financiare, aceste grupări au în vizor domenii considerate importante pentru funcționarea statului și a societății. Principalele sectoare vizate sunt energia, sănătatea și administrația publică.
Atacurile îndreptate împotriva acestor domenii pot pune în pericol sisteme și servicii esențiale, motiv pentru care instituțiile și organizațiile care activează în aceste sectoare trebuie să acorde o atenție deosebită securității informatice.
Hackerii motivați ideologic urmăresc notorietate și vizibilitate
A treia categorie identificată de DNSC este cea a activiștilor cibernetici, cunoscuți și drept actori motivați ideologic. Aceștia își aleg acțiunile în funcție de evenimentele și tensiunile din societate, reacționând la evoluțiile din plan socio-politic.
Spre deosebire de infractorii financiari, obiectivul lor principal nu este obținerea directă de bani. Acești atacatori urmăresc, înainte de toate, să atragă atenția asupra acțiunilor lor, să câștige notorietate și să obțină cât mai multă vizibilitate.
Prin urmare, motivațiile celor trei categorii sunt diferite, însă nicio organizație nu poate considera că este ferită de riscul unui atac informatic. Directorul DNSC avertizează că vulnerabilitatea nu ține doar de dimensiunea sau profilul unei instituții.
„Concluzia noastră la directorat: orice organizație poate deveni o victimă mai devreme sau mai târziu“, a avertizat Dan Cîmpean.
Vârstnicii și angajații cu acces la date, printre cele mai vulnerabile victime
Dincolo de organizațiile vizate, există și categorii de persoane care sunt mai expuse tentativelor de fraudă și atacurilor informatice. Vârstnicii se numără printre cele mai vulnerabile victime, în special din cauza dificultăților pe care le pot întâmpina în utilizarea tehnologiei și a lipsei de familiaritate cu metodele noi de înșelăciune.
Riscurile nu îi ocolesc însă nici pe angajații care au acces la sistemele informatice și la informațiile interne ale organizațiilor în care lucrează. Aceștia pot reprezenta o cale de intrare pentru atacatori, tocmai datorită accesului la date și resurse importante.
O metodă folosită frecvent împotriva lor este spear phishing, o formă de atac informatic direcționată către o anumită persoană sau categorie de persoane. Spre deosebire de mesajele frauduloase trimise în masă, aceste tentative sunt construite special pentru victimele vizate, astfel încât să pară credibile și să le determine să ofere informații sau să permită accesul la sistemele organizației.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























