Politica· 6 min citire

Valul suveranist schimbă harta politică a Europei. Germania, Franța și România, în centrul noii confruntări - Reportaj marca Realitatea

Publicat27 sept. 2026, 19:08
SursăRealitatea PLUS

A început marea resetare la nivel european. Partidele suveraniste sau de extremă-dreapta câștigă teren în tot mai multe țări. Unele au ajuns deja la putere. Altele au câștigat alegeri. Iar în țări-cheie ale Uniunii Europene, sondajele le plasează în frunte. Cel mai recent exemplu vine chiar din Germania, acolo unde partidul de extremă dreapta AfD a câștigat ultimele scrutinuri regionale și a detronat astfel partidul cancelarului Friedrich Merz. Influența istorică a formațiunilor suveraniste se vede și în țara noastră. Conform sondajelor, partidul AUR se apropie de 40%, dublu față de PSD și PNL, conform Realitatea PLUS.

AfD câștigă teren în Germania și schimbă raportul de forțe în Europa

Influența politică a partidelor suveraniste sau de extremă dreaptă din Europa a atins o cotă istorică, susțin analiștii. Schimbarea de paradigmă se vede din ce în ce mai clar pe harta politică a întregului continent. De la Berlin la Paris, de la Roma la Varșovia și până la București, partidele care vorbesc despre suveranitate națională, controlul granițelor, reducerea puterii instituțiilor europene sau schimbarea radicală a politicilor actuale câștigă teren. Cel mai nou semnal vine din Germania.

Este un moment istoric pentru CDU în Mecklenburg-Pomerania de Vest. Partidul nu a reușit să depășească pragul electoral de 5%. Pentru prima dată în istorie, este exclus dintr-un parlament regional din Germania.

Friedrich Merz, cancelarul Germaniei:

„Vă pot spune că suntem cu toții profund șocați.”

Partidul de extremă dreapta Alternativă pentru Germania a obținut primul loc în alegerile din Mecklenburg-Pomerania Occidentală, cu un procent de peste 38%. Asta în timp ce Uniunea Creștin-Democrată, partidul cancelarului Friedrich Merz, nu a reușit să strângă suficiente voturi pentru a intra în parlamentul regional. Rezultatul vine la doar două săptămâni după victoria AfD din Saxonia-Anhalt, unde formațiunea a obținut aproape 44%, cel mai bun rezultat al său într-un scrutin regional german.

Friedrich Merz, cancelarul Germaniei:

„Este un dezastru. CDU a luptat, dar în cele din urmă a fost zdrobită în conflictul escaladat dintre SPD și AfD.”

Liderul partidului AfD i-a cerut lui Merz să renunțe la „cordonul sanitar” care împiedică orice colaborare cu extrema dreaptă.

Alice Weidel, lider Alternativa pentru Germania:

„Stimați colegi de la CDU, vă văd de aici. Vă aud huiduielile și văd cum protestați.”

„Oamenii vor o schimbare în politică!”

Dar Germania nu este un caz izolat.

Giorgia Meloni și Karol Nawrocki, exemplele ascensiunii dreptei suveraniste

În această seară, Italia se pregătește să aibă primul său prim-ministru femeie din istorie și primul lider de extremă dreapta de la Al Doilea Război Mondial încoace.

În Italia, Giorgia Meloni conduce Executivul, iar partidul său suvernist este principala forță a coaliției de guvernare. Formațiunea "Frații Italiei" a obținut aproape 29% la alegerile europene din 2024, iar guvernul pe care îl conduce de aproape 4 ani este acum cel mai longeviv executiv italian de după Al Doilea Război Mondial. Despre victoria formațiunii extremiste AfD, Meloni susține că se datorează politicii slabe a celorlalte partide.

Giorgia Meloni, premierul Italiei:

„Partidele de centru-dreapta și partidele de centru-stânga, în opinia mea, au de obicei dificultăți în a stabili o linie clară cu privire la chestiuni importante pentru cetățeni. Ele duc, astfel, să zicem, la apariția acestui tip de mișcări.”

Iar în Polonia, Karol Nawrocki, candidat conservator și naționalist susținut de partidul de dreapta Lege și Justiție, a câștigat alegerile prezidențiale din iunie 2025 cu aproape 51% din voturi. A fost o lovitură pentru guvernul pro-european, de centru, condus de Donald Tusk. Victoria sa a întărit poziția forțelor politice care pun accent pe suveranitatea națională și pe limitarea influenței Bruxellesului, susțin analiștii.

Karol Nawrocki, președintele Poloniei:

„Trebuie să facem tot ce punem pentru a ne asigura că Polonia rămâne Polonia, bogată în patrimoniul istoric, prin atașamentul său față de valorile consacrate în comunitatea noastră națională, în simbolul crucii și valorile creștine.”

Pe lista țărilor europene în care partidele de dreapta au o influență puternică este și Ungaria. Ba chiar este adesea dată drept exemplu al succesului politicii suveraniste. Chiar și după înfrângerea lui Viktor Orbán, la alegerile parlamentare, câștigătorul scrutinul a fost tot un lider al suveraniștilor.

Peter Magyar, premierul Ungariei:

„Nu am câștigat la o diferență mică, ci una mare, una foarte, foarte mare.”

Marine Le Pen și Donald Trump, reperele unui val politic care trece dincolo de Europa

Iar Franța are în față un test politic major: alegerile prezidențiale din 2027. Pentru prima dată în istoria postbelică, extrema dreaptă este mai aproape ca oricând de Palatul Élysée. Marine Le Pen conduce în scenariile recente pentru primul tur. Deși a fost găsită vinovată de deturnare de fonduri publice europene, Curtea de Apel din Paris i-a permis să candideze la prezidențialele de anul viitor.

Marine Le Pen, liderul Partidului Adunarea Națională din Franța:

„Nu voi face campanie electorală purtând brățara electronică de monitorizare.”

În unele țări, schimbarea înseamnă naționalism și euroscepticism. În altele, conservatorism. În altele, pur și simplu respingerea vechii clase politice. Nu toate aceste formațiuni au aceleași politici și nici nu pot fi puse automat în aceeași categorie. Dar toate arată aceeași tendință mai largă: centrul politic european este supus unei presiuni tot mai mari dinspre partidele care cer o repoziționare a statului național. Iar schimbarea nu s-a oprit la Europa.

„Îl iubim pe Trump! Îl iubim pe Trump!”

În Statele Unite, Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 și s-a întors la Casa Albă cu un mesaj clar: „America pe primul loc”.

Donald Trump, președintele SUA:

„Vom reduce datoria și vom scădea impozitele. Putem face lucruri pe care nimeni altcineva nu le poate face.”

Mișcarea lui Donald Trump și partidele de extremă dreaptă sau populiste din Europa mizează pe teme similare, precum controlul strict al imigrației, naționalismul economic, suveranismul și contestarea politicilor instituțiilor globale, susțin analiști. Despre victoria partidului AfD din Germania, liderul de la Casa Albă a spus:

„Wow! Partidul Populist din Germania tocmai a avut o seară foarte mare. În cele din urmă s-au săturat de regulile și reglementările absolut oribile ale imigrației care au afectat atât de mult Germania. SUNT ÎN ASCENSIUNE!”, a scris Donald Trump pe platforma sa Truth Social.

AUR se apropie de 40% în sondaje și intră în centrul negocierilor politice din România

Iar acum, România. Această nouă tendință vine cu o cifră care schimbă complet ecuația politică: aproape 40 la sută pentru AUR în sondaje, arată cel mai recent barometru INSCOP. Pe primul loc se afla partidul condus de george simion cu un scor de aproape 40 de procente... care nu trec pragul electoral Patrioții se folosesc tocmai de această influență și în negocierile pentru noul guvern. Cu o asemenea pondere electorală, AUR poate avea un rol central în desemnarea înlocuitorului lui Bolojan, pe care tot ei l-au demis prin moțiune de cenzură alături de PSD.

Iar partidul spune explicit că nu va vota un guvern din care nu face parte. Studiile politice arată că aproape 1 din 4 alegători europeni votează acum pentru partide naționalist-populiste și de extremă dreaptă, o creștere de aproape cinci ori față de mijlocul anilor '90. Jurnalistul american Steven Erlanger susține că în spatele succesului lor se află nostalgia după o societate mai simplă și mai ușor de înțeles, dar și sentimentul multor alegători că și-au pierdut identitatea și mândria.

Distribuie articolul

Mai multe articole despre

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Politica