SONDAJ. Aproape jumătate dintre români nu mai au încredere în partidele din Parlament. Marius Lulea: „Este nevoie de o schimbare la nivelul clasei politice”

Aproape jumătate dintre români nu se mai regăsesc în niciunul dintre partidele parlamentare, iar aproximativ 90% consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, potrivit datelor unui barometru prezentat de Marius Lulea, președintele Institutului pentru Politici Economice și Publice. Acesta atrage atenția asupra nivelului ridicat de neîncredere în clasa politică, pe fondul nemulțumirilor economice și al așteptărilor privind apariția unor noi formațiuni politice.

Aproape jumătate dintre români nu se regăsesc în partidele parlamentare

Potrivit lui Marius Lulea, una dintre principalele concluzii ale măsurătorilor este că o parte semnificativă a populației nu mai are încredere în partidele politice care se află în prezent în Parlamentul României. Această categorie de alegători ar putea influența semnificativ rezultatele viitoarelor alegeri, însă riscă să fie trecută cu vederea atunci când sunt analizate procentele formațiunilor politice.

Acesta consideră că ignorarea alegătorilor care nu se identifică cu partidele existente poate duce la interpretări greșite ale sondajelor și la surprize electorale.

În opinia sa, există în continuare un segment important al populației care nu vede o alternativă politică reală și care ar putea susține apariția unor noi formațiuni.

Cum este perceput suveranismul în România

Datele prezentate indică și o diferență între importanța pe care românii o acordă apărării intereselor naționale și felul în care percep termenul de „suveranism”.

Potrivit cifrelor menționate în cadrul discuției, 55,4% dintre asocierile făcute cu acest concept sunt negative, în timp ce 26,7% sunt pozitive. În același timp, aproximativ 70% dintre respondenți consideră că apărarea intereselor naționale ar trebui să reprezinte o prioritate.

Marius Lulea susține că această diferență arată că partidele care promovează suveranismul nu au reușit să răspundă tuturor așteptărilor unei părți a electoratului.

Referindu-se la electoratul AUR, Lulea a precizat că măsurătoarea prezentată diferențiază susținătorii partidului de cei ai lui Călin Georgescu. În opinia sa, o parte dintre alegătorii care resping actuala clasă politică își doresc un alt tip de discurs și de comportament în spațiul public.

Acesta a mai susținut că nu toți alegătorii etichetați drept suveraniști împărtășesc aceeași orientare, o parte dintre ei fiind mai degrabă nemulțumiți de partidele tradiționale și de politicile guvernelor din ultimele decenii.

Aproape 90% dintre români cred că țara merge într-o direcție greșită

Nemulțumirea față de clasa politică este însoțită de o percepție negativă asupra direcției în care se îndreaptă România. Potrivit datelor prezentate de Marius Lulea, aproape 90% dintre români consideră că lucrurile nu evoluează într-o direcție potrivită.

Printre factorii care pot contribui la această percepție se numără inflația, scăderea puterii de cumpărare, creșterea fiscalității și dificultățile cu care se confruntă antreprenorii și pensionarii.

Lulea a subliniat că neîncrederea nu se limitează la partidele politice, ci vizează și instituțiile statului, iar efectele acesteia se pot reflecta inclusiv în opțiunile electorale.

„Însă percepția este foarte importantă, pentru că, în cele din urmă, se poate traduce în intenție de vot”, a declarat acesta.

În opinia sa, nemulțumirile economice trebuie analizate și prin prisma modului în care oamenii își evaluează propria situație financiară, nu doar prin intermediul indicatorilor macroeconomici.

Cum își descriu românii situația financiară

Datele prezentate în cadrul discuției arată că 42,2% dintre respondenți spun că veniturile familiei nu le ajung pentru strictul necesar sau că acoperă doar nevoile de bază. Alți 44,6% declară că trăiesc decent, dar fără posibilitatea de a face cheltuieli importante.

Doar puțin peste 12% dintre respondenți afirmă că reușesc să economisească sau să cumpere bunuri de valoare.

Marius Lulea consideră că aceste rezultate trebuie interpretate ca o măsură a percepției populației asupra propriei situații economice, care nu este neapărat identică cu evaluarea bazată strict pe indicatori precum PIB-ul sau nivelul salariilor.

El a atras atenția și asupra efectelor inflației, care reduce puterea de cumpărare, dar și asupra dificultăților întâmpinate de persoanele care nu reușesc să pună bani deoparte de la o lună la alta.

Marius Lulea cere schimbări la nivelul clasei politice

Președintele Institutului pentru Politici Economice și Publice consideră că datele prezentate indică nevoia unor schimbări în modul în care partidele se raportează la cetățeni.

În opinia sa, încrederea populației nu depinde exclusiv de veniturile disponibile, ci și de funcționarea instituțiilor, de relația dintre autorități și cetățeni și de felul în care sunt tratați antreprenorii de către instituțiile de control.

„Oamenii trebuie să simtă că există prosperitate și că instituțiile funcționează în interesul lor”, a afirmat Marius Lulea.

Acesta a susținut că o clasă politică mai responsabilă ar trebui să țină cont de nemulțumirile populației și să își adapteze discursul la așteptările cetățenilor.

Potrivit lui Lulea, nivelul ridicat de neîncredere în partide, dificultățile economice și nemulțumirea față de direcția țării pot contribui la apariția unor noi opțiuni electorale și la consolidarea votului antisistem.