Legea pentru ratificarea Acordului privind asistenţa financiară rambursabilă între România şi Republica Moldova, semnat la Chişinău, la 7 octombrie 2015, vizează ratificarea unui acord de asistenţă financiară rambursabilă în sumă de până la 150 de milioane de euro din disponibilităţile rezultate din procesul de privatizare, înregistrate în soldul contului curent în valută deschis la Banca Naţională a României. Asistenţa financiară rambursabilă este acordată Republicii Moldova pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei de stat. Împrumutul se acordă în maximum trei tranşe, iar scadenţa fiecăreia dintre acestea este de maximum 5 ani.
Notificarea și respectiv confirmarea îndeplinirii măsurilor și condiționalităților necesare eliberării tranșelor menționate se fac prin schimb de scrisori aprobat prin hotărâre de Guvern, se mai arată în raport.
Pe de altă parte, ministrul Economiei de la Chișinău, Octavian Calmic, declara, pe 18 martie, că speră ca finanțarea de 150 milioane de euro pentru R. Moldova din România va veni curând, după ce Chișinăului i s-a promis că Bruxellesul va interveni pe lângă autoritățile de la București. Totodată, potrivit ministrului Economiei de la Chișinău, finanțările din UE pentru Republica Moldova vor fi reluate în a doua parte a anului viitor, notează HotNews.ro.
Cioloş, către premierul moldovean: Vă sprijinim financiar, dar așteptăm măsuri de reformă
Într-o conferință de presă comună cu premierul moldovean, Pavel Filip, premierul Dacian Cioloș declara, pe 26 ianuarie, că Guvernul României este gata sa sprijine parcursul european și programul de reformă al Executivului de la Chișinău, dar puncta că Republica Moldova trebuie să vină cu câteva măsuri care să arate voința de reformă.
Cioloș a insistat de mai multe ori, în timpul declarației de după întâlnirea cu omologul său de peste Prut, că banii vor ajunge la Chișinău doar după măsuri concrete de reformă.
"Am avut astăzi o discuţie detaliată, amănunţită, cu domnul prim-ministru Filip şi cu membri ai Guvernului Republicii Moldova. Această vizită a contribuit la o mai bună înţelegere a situaţiei dificile prin care trece Republica Moldova. Ne-am permis să înţelegem mai bine şi ceea ce se întâmplă la Chişinău, dar şi care este poziţia guvernului legat de această situaţie. Cetăţenii din Republica Moldova au, de la autorităţile de la Chişinău, aşteptări foarte clare, multe nemulţumiri, care sunt justificate, şi credibilitatea majorităţii parlamentare care susţine guvernul actual la Chişinău depinde, în mod clar, de capacitatea de a lua decizii, de a lua măsuri, pentru a implementa reforme, care sunt aşteptate în primul rând de cetăţenii din Republica Moldova, dar, aşa cum i-am spus dlui prim-ministru, sunt aşteptate şi de România, ca ţară vecină, parteneră.
Şi, din semnalele pe care le am, sunt aşteptate şi de partenerii europeni şi euroatlantici. I-am spus dlui prim-ministru că încurajăm guvernul să ţină legătura cu reprezentanţii societăţii civile din Republica Moldova, să asculte doleanţele şi aşteptările acestora, aşteptări legitime, care merg în direcţia reformei şi care merg în direcţia menţinerii parcursului european al Republicii Moldova. Este ceea ce îşi doreşte şi România şi, în această direcţie, pornind de la nişte angajamente clare de reformă pe care sperăm să le vedem din partea Guvernului Republicii Moldova, nu doar declarativ, dar şi faptic, Guvernul României, este gata în aceste condiţii, să sprijine Republica Moldova pe parcursul european şi să sprijine acest program de reformă", declara, la acel moment, Dacian Cioloș.
Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului spre reexaminare, la începutul lunii noiembrie 2015, Legea pentru ratificarea Acordului privind asistenţa financiară rambursabilă între România şi R.Moldova, considerând că promulgarea nu este oportună câtă vreme nu există certitudinea continuării procesului de reforme.
