MAE a precizat, vineri, referitor la trimiterea României de către CE în fața Curții de Justiție a UE din cauza neaplicării normelor în materie de combatere a spălării banilor, că "este un act procedural standard" și că există un proiect pentru implementarea directivei în dezbatere la Senat.
"Decizia Comisiei Europene de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauza 2017/0417 - procedură de infringement referitoare la netranspunerea Directivei 2015/849/UE privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 și de abrogare a Directivei 2005/60/CE și a Directivei 2006/70/CE – este un act procedural standard, realizat în cazurile în care un stat membru nu notifică instituției europene, în termen, actul normativ național care transpune, integral, actul legislativ european.
Până la acest moment, Grefa CJUE nu a comunicat autorităților române o cerere introductivă depusă de Comisia Europeană. Redactarea și depunerea de către Comisie a acestei cereri la Grefa curții (sesizarea efectivă) este un act procedural diferit, ulterior ca localizare în timp aceluia al luării deciziei de sesizare efectivă a instanței europene", arată Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.
Reprezentanții MAE mai spun că dacă România își asumă un calendar ferm pentru corelarea legislației naționale cu standarde UE în ceea ce privește combaterea spălării banilor, atunci Comisia Europeană (CE) poate decide să amâne sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene. Potrivit ministerului de Externe, există în acest sens un proiect aprobat de Guvern pe 31 mai a.c. care în prezent se află în dezbatere la Senat.
