Parchetul General face noi precizări privind ordonanțele de urgeță privind justiția, precizând că modificarea textului referitor la conflictul de interese ar dezincrimina infracțiunea pragul de prejudiciu pentru abuz în serviciu "ar scoate din sfera ilicitului penal multe încălcări ale legii", scrie Mediafax.
"Modificarea textului privind infracțiunea de conflict de interese echivalează în practică cu dezincrimnarea acestei infracțiuni. Pentru a ilustra această potențială consecință, arătăm că mențiunea suplimentară privind foloase patrimoniale ”necuvenite” nu este necesară pentru a atrage aplicarea legii. Folosul patrimonial este însă cuvenit/justificat ori de câte ori, printr-un contract încheiat, există drepturi și obligații corelative. În mod concret, un folos ar putea fi cuvenit/justificat având ca rezultat eludarea completă a legii. Spre exemplu, parlamentarul care și-a angajat soția sau fiii la cabinetul său, iar aceștia au prestat efectiv activitatea pentru care au fost angajați, remunerarea lor fiind cuvenită, sau primarul care a încheiat un contract cu firma de dezăpezire a fiului său, iar aceasta a desfășurat activitatea de dezăpezire pe străzile comunei. Introducând în proiect elementul „necuvenit”, textul constituie în fapt a doua incriminare a infracțiunii de abuz în serviciu. Ori legiuitorul nu a urmărit să reglementeze a doua oară conduita abuzivă, ci lipsa de moralitate la luarea deciziei de către funcționar în gestionarea banului public, respectiv drenarea fondurilor către firmele dedicate aparținând soțului/soției, rudelor și celorlalte categorii de persoane prohibite de lege. Actuala incriminare a conflictului de interese este inspirată din legislația franceză, care nu prevede condiția folosului patrimonial „necuvenit”", explică Parchetul General printr-un comunicat de presă.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) arată că în cursul anului 2016, la nivelul Ministerului Public, au fost trimise în judecată 48 de dosare privind conflictul de interese, în care sunt cercetate 54 de persoane, printre care s-au numărat un senator, un deputat, 17 primari, 6 consilieri locali, 4 viceprimari.
"Demne de remarcat sunt și aspectele legate de tipologia acestora. Spre exemplu: un primar și un viceprimar ce au încheiat contracte cu asociații comunale ai căror membri obțineau subvenții; deputați ce angajau rude apropiate la propriile cabinete parlamentare ori consilieri locali și alți funcționari publici ce derulau achiziții publice prin încredințare directă către firme controlate de aceștia", spun procurorii.
