''Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului este dedicată memoriei și reflexiei asupra uneia dintre cele mai mari tragedii din istoria umanității. Este ziua în care omenirea își amintește de suferința imposibil de cuprins în cuvinte a semenilor. Regimul nazist a sacrificat pe altarul urii rasiale șase milioane de evrei, alături de numeroase alte victime considerate nedemne de dreptul fundamental la viață. La 27 ianuarie 1945, odată cu eliberarea lagărului de exterminare Auschwitz-Birkenau, istoria a fost confruntată cu chipul odios al totalitarismului nazist, arătându-ne prăbușirea pe care discursul antisemit a provocat-o în inima Europei civilizate. Această comemorare ne amintește, într-un mod dureros, cât de prețioase sunt libertatea, demnitatea umană și garantarea drepturilor fundamentale, precum și importanța de a le apăra cu orice preț. Istoria ne cheamă astăzi să o revizităm, pentru a înțelege mai bine lecțiile, nu ca pe un exercițiu abstract, ci ca o datorie de conștiință'', se arată în mesajul citit de consilierul de stat Raluca Butnaru, la ceremonia dedicată Zilei Internaționale de Comemorare a Holocaustului și memoriei victimelor Pogromului legionar antievreiesc din București, organizată de Federația Comunităților Evreiești din România, eveniment organizat la Templul Coral.
Potrivit președintelui, comemorarea victimelor Holocaustului devine cu atât mai relevantă într-o lume în care memoria colectivă pare să se estompeze, iar mișcările extremiste sunt în ascensiune.
''Noile generații nu mai au răbdarea de a aprofunda trecutul, în timp ce suferința umană capătă din nou amploare pe fondul conflictelor, al crizelor globale și al erodării încredere. Anul acesta se împlinesc 81 de ani de la sfârșitul celul de-al Doilea Război Mondial și de la încetarea Holocaustului. În aceste ultime opt decenii s-au născut generații care au încercat să înțeleagă tragedia unui genocid planificat și să răspundă întrebărilor pe care le ridică și astăzi. Cum a fost posibil un asemenea abis moral în Europa secolului XX și ce trebuie să facem pentru a ne asigura că o asemenea tragedie să nu se mai repete niciodată? Sunt două interogații esențiale, între care se desfășoară un întreg parcurs care ne-a dus de la război la pace, de la o lume profund divizată la Europa Unită, construită sub semnul democrației, al demnității recâștigate și al speranței'', se arată în mesaj citat.
Nicușor Dan a subliniat, totodată, că România continuă pe acest drum alături de națiunile europene, participând la efortul de conștientizare a tragediei Holocaustului, prin educarea tinerilor și condamnarea mișcărilor extremiste, a tentativelor de denigrare a Holocaustului și de rescriere falsă a istoriei.
''Acel trecut întunecat al regimului de dictatură antonescian nu trebuie făcut uitat, ca și cum nu s-ar fi întâmplat. Astăzi, cunoscând amploarea acelor tragedii, avem capacitatea de a discerne și de a sancționa legal reactivarea unor simboluri, gesturi și fapte și ideologii răspunzătoare de moartea tuturor oamenilor nevinovați. Rememorând fiecare dintre acele vieți sacrificate, înțelegem mai profund fragilitatea umană și cât de mare este prețul urii, ca un îndemn permanent de a rămâne vigilenți și de a nu mai accepta (...) banalitatea răului. Odată cu momentul de comemorare a victimelor lagărelor naziste și ale Pogromului legionar antievreiesc din București, din ianuarie 1941, aducem un omagiu supraviețuitorilor și, în același timp, suntem solidari cu cei care luptă pentru a păstra vie lecția libertății, rezistența în fața persecuțiilor și a morții'', menționează șeful statului.
Președintele a menționat, de asemenea, că fiecare generație are datoria să rămână lucidă în fața derapajelor tiranice ale puterii, să condamne antisemitismul în toate formele sale, să denunțe indiferența și lașitatea, să refuze complicitatea la rău, să împiedice uitarea.
'''Să ne amintim', spune rugăciunea evreiască. 'Niciodată din nou' afirmă conștiința noastră, a celor care refuzăm să uităm suferința oamenilor, nu doar a evreilor, ci a întregii comunități și umanități. Păstrarea memoriilor acelor tragedii devine astfel o formă a dreptății, prin care adevărul despre ceea ce s-a întâmplat este cunoscut și transmis mai departe, cu credința într-o lume mai bună, guvernată de pace, dar mai ales curaj și adevăr. Fie memoria lor, a tuturor victimelor Holocaustului, binecuvântată!'', a mai transmis acesta.
