Magistrații cer lămuriri despre implicarea SRI în Justiție

Iată scrisoarea:

”Judecătorii și procurorii din România, reprezentați de Asociația Magistraților din România, Uniunea Națională a Judecătorilor din România și Asociația Procurorilor din România, solicită Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații să se sesizeze de urgență pentru a verifica, examina, audia, analiza, cerceta și controla orice aspecte privind implicarea SRI în actul de justiție dincolo de limitele legii”.

Solicitarea vine după ce Dumitru Dumbravă, Directorul direcției juridice din cadrul Serviciului, a făcut afirmații într-un interviu ce relevă în mod indubitabil încălcarea de către SRI a limitelor legale ce îi revin în sprijinirea luptei împotriva corupție, printr-o intruziune în actul de justiție ce încalcă Constituția, se arată în scrisoare:

”Controlul de urgență al SRI se impune după ce generalul Dumitru Dumbravă, Directorul direcției juridice din cadrul Serviciului, a făcut afirmații într-un interviu ce relevă în mod indubitabil încălcarea de către SRI a limitelor legale ce îi revin în sprijinirea luptei împotriva corupție, printr-o intruziune în actul de justiție ce încalcă Constituția, legile sale de funcționare și pune în pericol grav independența justiției și, implicit, drepturile procesuale ale persoanelor judecate. 
Modul de intruziune al SRI în actul de justiție, revelat de domnul general Dumbravă în interviul pentru site-ul www.juridice.ro din data de 30 aprilie 2015, aruncă în aer noțiunea de stat de drept în România, sabotează actul de justiție și subminează însăși ideea de legalitate și dreptate.

În baza celor spuse de generalul Dumbravă, orice persoană care a pierdut un proces, derulat pe rolul instanțelor judecătorești, va putea spune acum că acest lucru nu s-a întâmplat datorită probelor, ci a implicării SRI.
La fel ca și în cazul justiției, încrederea în Serviciului Român de Informații este elementul care conferă legitimitate activității sale și tocmai de aceea, în condițiile în care aparențele joacă un rol deopotrivă egal realității, regulile ce guvernează activitatea fiecăruia nu trebuie doar riguros respectate, se impune obligatoriu ca ele să apară și în ochii publicului ca fiind astfel. Orice derapaje de la regulile statului de drept reprezintă un pericol pentru democrație. 
De asemenea, prin faptul că SRI face profile judecătorilor, asemenea suspecților de terorism, creează o imagine denigratoare și intimidantă la adresa magistraților, cu încălcarea flagrantă a statutului acestora”, se mai arată în document.

Astfel, se precizează că se solicită Comisiei, un raport ce trebuie adus imediat la cunoștință, în mod transparent și, în consecință:

Pornind de la aceste concluzii, ce vor fi detaliate în cele ce urmează, solicităm Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații, ca, în temeiul art. 8 alin. 3 din Legea nr. 51/1991 privind siguranța națională a României și art. 1 alin. 2-4 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea si funcționarea Serviciului Roman de Informații, precum și art. 5 lit. a și b din Hotărârea nr. 30/1993 privind organizarea și funcționarea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații, să își exercite control efectiv asupra activității SRI, care să fie materializat într-un raport ce trebuie adus imediat la cunoștință, în mod transparent și, în consecință:

1. Să solicite conducerii Serviciului Român de Informații să clarifice public dacă afirmațiile generalului Dumitru Dumbravă reprezintă poziția oficială a instituției sau, dimpotrivă, reprezintă opinia personală a acestuia, caz în care, față de gravele efecte ale celor spuse de acesta, se impune a se lua măsurile necesare.

2. Subsecvent primului punct, pornind de la dezvăluirile făcute în interviul amintit, este necesară o analiză punctuală și concretă a modului în care SRI acționează în domeniul rezervat exclusiv instanțelor de judecată.
3. Să publice raportul analizei prezentei cereri, conform art. 8 alin.2 din Hotărârea 30/1993.

Considerente:

În cadrul interviului amintit, se afirmă textual următoarele: “Fenomenul corupției, ca amenințare la adresa securității naționale, a intrat relativ recent în portofoliul SRI. (…) Angajarea SRI în această luptă,(…) s-a făcut ca structură de suport a autorităților judiciare cu atribuții în materie(…). Saltul evoluției în acest demers a fost făcut odată cu adoptarea unui concept integrat în combaterea corupției, focalizând secvențial instrumentele investigative pe toată lungimea lanțului trofic judiciar. Concret, dacă în urmă cu câțiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanței prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menținem interesul/atenția până la soluționarea definitivă a fiecărei cauze.”
Din textul precizat reiese că activitatea inițială a SRI de suport al acțiunii autorităților judiciare a fost extinsă ulterior prin “adoptarea unui concep integrat”, afirmație ce implică existența unei decizii în acest sens luată la nivel de conducere a SRI. 
O astfel de hotărâre, care să “integreze” SRI în actul de justiție, dacă există, încalcă grav nu doar prevederile constituționale vizând independența justiției, dar și legea de funcționare a SRI.