Comisia specială pentru Legile Justiției a dezbătut în șase zile, prima dintre cele trei legi din pachet: Statutul Magistraților, adică Legea 303/2004. Realitatea.net vă prezintă, punctul, cele mai importante modificări care au reieșit în urma dezbaterilor. Legea va merge în plenul Camerei Deputaților săptămâna viitoare, dar decizional este Senatul. De luni, în comisie vor intra la dezbateri și celelalte două legi.
1. Președintele nu mai poate refuza numirea președintelui și vicepreședinților ICCJ, dar nici numirea procurorilor și judecătorilor simpli.
2. Toate actele legate de justiție co-semnate de CSAT sau de serviciile de informații devin informații de interes public.
3. Magistrații sunt obligați ca în exercitarea atribuțiilor să se abțină de la manifestarea sau exprimarea defaimatoare la adresa celorlalte puteri ale statului. Adică nu mai pot critica Guvernul sau Parlamentul.
4. Procurorii nu mai sunt independenți, ci își desfășoară activitatea sub autoritatea minsitrului Justiției. Asta după ce inițial forma articolului era: "Procurorii numiți de Președintele României se bucură de stabilitate și sunt independenți, în condițiile legii", dar comisia a modificat forma, scoțând din articol "independența". Iată forma modificată: "Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției".
5. Magistratii nu pot fi colaboratori ai vreunui serviciu de informații, iar în această idee, trebuie să completeze anual o declarație pe proprie răspundere prin care să spună că nu sunt membri ai vreunui serviciu secret.
6. Serviciile secrete de informații sunt obligate să pună la dispoziția comisiilor de control parlamentare toate datele necesare despre magistrații care vor fi numiți în funcție. Concret, comisia de control a SRI și cea a SIE are prerogative în verificarea magistraților.
7. Un magistrat nu mai poate fi suspendat automat dacă este trimis în judecată, urmând ca aceaastă decizie să fie luată de plenul CSM care va analiza dacă s-a adus atingere profesiei, prin acuzațiile care i se aduc procurorului sau magistratului.
8. Statul se poate îndrepta împotriva magistratului care a cauzat prejudiciu prin eroare judiciară. Concret, după ce statul plătește prejudiciul unei persoane vătămate, tot statului "îi revine dreptul de a se îndrepta[ cu actiune în înstanță împotriva judecatorului sau procurorului care cu rea credinta sau neglijenta a savarsut eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii.
9. Procurorii și judecătorii se pot pensiona mai devreme, dacă au împlinit 60 de ani și au între 20-25 de ani vechime, și nu cel puțin 25 cum prevede acum legislația.
10. Magistrații aflați la pensie sau în activitate, precum și soțul/soția și copiii în întreținere beneficiază gratuit de proteze, medicamente și asistență medicală toată viața.
11. Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti și personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor sa fie evaluati psihologic la fiecare 5 ani, iar daca în urma evaluarii psihologice primesc calificativul "nerecomandabil", să fie obligati sa urmeze un program de consiliere psihologica cu o durata de cel mult 6 luni.
12. Pot ocupa funcții vacante de judecător sau procuror, fără concurs, persoanele care au ocupat minim 10 ani una dintre aceste funcții, dacă nu au fost sancționate disciplinar, au avut numai calificativul ”foarte bine” la toate evaluările și și-au încetat activitatea din motive neimputabile.
â
