Senatul a adoptat, decizional, în plenul de luni, cele trei proiecte de legi ale justiției privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), organizarea judiciară și statutul judecătorilor și procurorilor.
Proiectul de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii a fost adoptat cu 86 de voturi „pentru”, 36 „împotrivă” și trei abțineri. Proiectul de lege privind organizarea judiciară a fost adoptat cu 85 de voturi „pentru”, 37 „împotrivă” și o singură abținere, iar proiectul de lege privind statutul judecătorilor și procurorilor a trecut de Senat cu 83 de voturi „pentru”, 37 „împotrivă”, trei abțineri.
Potrivit documentului adoptat de Camera Deputaților pe 20 septembrie, însușit cu unele de amendamente și de Senat, membrii CSM se aleg din rândul judecătorilor și procurorilor numiți de președintele României, cu o vechime de cel puțin șapte ani în funcția de judecător sau procuror definitiv și care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii trei ani, cu excepția situației în care a intervenit radierea sancțiunii.
Unul dintre amendamentele adoptate de Comisia specială pentru legile justiției și adoptat de Senat prevede eliminarea din forma actului normativ adoptat de Camera Deputaților exercitarea de către procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ sau de către președintele ÎCCJ a acțiunii disciplinare în cazul abaterilor abaterilor săvârșite de procurori/judecători, această acțiune revenindu-i doar Inspecției Judiciare.
"În vederea exercitării acțiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării disciplinare prealabile de către Inspecția Judiciară. (...) Acțiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârșite de judecători și procurori se exercită de către Inspecția Judiciară, prin inspectorul judiciar", se arată în amendamentul adoptat de Senat.
Un amendament al deputatului neafiliat Dumitru Coarnă, adoptat atât Comisia specială, cât și de plen, prevede că "funcțiile de conducere deținute de judecătorii sau procurorii aleși ca membrii ai CSM încetează de drept la data publicării hotărârii în Monitorul Oficial", eliminând din forma Camerei Deputaților posibilitatea ca, la încetarea mandatului de membru CSM, magistratul să revină în funcția de conducere deținută anterior.
"Inspecția Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris și motivat de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârșite de judecători și procurori. Dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, sesizarea se clasează, iar rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat sesizarea și persoanei vizate de sesizare. Rezoluția de clasare este supusă confirmării inspectorului-șef. Rezoluția poate fi infirmată, o singură dată, de inspectorul-șef, care poate dispune, prin rezoluție scrisă și motivată, completarea verificărilor", se arată în proiectul adoptat de Senat.
