Încrederea românilor în clasa politică scade vertiginos. Sondaj IPEP: Niciun partid nu depășește 17% în intenția de vot

PSD, PNL, USR și AUR, într-o cursă electorală fragmentată

Potrivit Barometrului de Opinie Publică IPEP, PSD se situează pe primul loc în intenția de vot pentru alegerile parlamentare, cu 16,5%, urmat de PNL, cu 14,1%.

Un partid ipotetic asociat lui Călin Georgescu ar obține 13,1%, în timp ce USR ar înregistra 11,2%, iar AUR, 10,8%.

În același timp, 5,6% dintre respondenți au declarat că ar susține candidați independenți, iar 6,4% au indicat formațiuni politice cu procente individuale sub 5%. Acestea includ partidul lui Victor Ponta, SENS, UDMR, SOS România, ACT, POT și PMP.

Un alt indicator important este participarea electorală: 18,1% dintre persoanele intervievate au afrimat că nu ar merge la vot.

”Prin urmare, rezultatele indică atât dispersia opțiunilor politice, cât și existenţa unui segment semnificativ de respondenți care nu intenționează să participe la procesul electoral”, spun autorii cercetării.

Studiul evidențiază și existența unui segment important de respondenți care nu indică un partid parlamentar actual drept opțiune electorală. Potrivit analizei IPEP, această categorie reprezintă 45,8% din eșantion și reunește atât susținători ai unor alternative politice, cât și persoane care nu intenționează să voteze sau nu au o preferință clară.

AUR și partidul ipotetic al lui Călin Georgescu însumează 23,9%

Rezultatele sondajului indică o fragmentare a electoratului antisistem între AUR și un eventual partid asociat lui Călin Georgescu, cele două opțiuni cumulând 23,9% din totalul respondenților.

Cu toate acestea, IPEP atrage atenția că procente prezentate mai sus nu trebuie interpretate automat ca reprezentând un electorat omogen, cu aceleași convingeri politice. Susținerea celor două variante poate reflecta atât preferințe diferite pentru lideri, cât și nemulțumirea față de partidele care au guvernat România.

83,1% dintre respondenți consideră că România merge într-o direcție greșită

Una dintre cele mai importante constatări ale barometrului este percepția predominant negativă asupra direcției în care se îndreaptă țara. 83,1% dintre respondenți consideră că România merge într-o direcție ”mai degrabă greșită”. În schimb, 16,1% apreciază că lucrurile se îndreaptă într-o direcție bună, în timp ce 0,8% nu au exprimat o opinie.

Nemulțumirea apare în rândul susținătorilor mai multor formațiuni politice, nu doar în cazul celor care preferă partidele din opoziție.

Potrivit datelor sondajului IPEP, 96,3% dintre respondenții care declară că ar vota AUR consideră că România merge într-o direcție greșită. Procentul este de 88% în rândul susținătorilor PSD și de 57,7% în cazul celor care preferă PNL.

În categoria persoanelor care nu indică un partid parlamentar, proporția celor care apreciază negativ direcția țării ajunge la 90,9%.

Rezultatele indică o nemulțumire răspândită în rândul eșantionului analizat, inclusiv printre persoanele care susțin partide parlamentare.

Călin Georgescu, personalitatea politică în care românii au cea mai mare încredere

Barometrul IPEP a măsurat și nivelul de încredere al românilor în șase personalități politice. Călin Georgescu conduce clasamentul la capitolul „multă încredere”, cu 27,9%, urmat de fostul premier Ilie Bolojan, cu 19,5%, și George Simion, președintele AUR, cu 16,3%.

Pe locul patru se află președintele PSD, Sorin Grindeanu, cu 11,6%, urmat de Dominic Fritz, liderul USR, cu 11,2%. Ultimul loc în clasament este ocupat de președintele Nicușor Dan care a înregistrat un procent de 7,2%.

În ceea ce privește lipsa totală de încredere, Nicușor Dan are cea mai mare pondere, de 60,8%, urmat de George Simion, cu 58,8%, și Ilie Bolojan, cu 57%. În cazul lui Călin Georgescu și Sorin Grindeanu, procentul respondenților care declară că nu au deloc încredere este de 54,4%, în timp ce pentru Dominic Fritz proporția ajunge la 50,8%.

Datele arată că, deși Călin Georgescu înregistrează cea mai mare pondere a răspunsurilor „multă încredere” dintre cele șase personalități analizate, toți politicienii incluși în sondaj au și procente ridicate de respondenți care declară că nu au deloc încredere în ei.

Independența și resursele naționale, înaintea suspendării președintelui

Cercetarea a inclus și o întrebare privind prioritățile pe care respondenții le consideră mai urgente: apărarea independenței și a resurselor naționale, inclusiv în cazul unor divergențe cu deciziile Uniunii Europene, sau suspendarea președintelui Nicușor Dan.

59,2% dintre persoanele intervievate au ales apărarea independenței și a resurselor naționale. În schimb, 32,3% au indicat suspendarea președintelui, iar 8,6% nu au exprimat o opțiune.

Un rezultat relevant apare în rândul celor care au asociat negativ termenul „suveranism”. Dintre aceștia, 62,6% au ales apărarea independenței și a resurselor naționale, în timp ce 25,9% au indicat suspendarea președintelui. Alte 11,5% nu au răspuns.

”Această diferență sugerează că percepția negativă asupra suveranismului, ca termen sau mișcare politică, nu echivalează neapărat cu respingerea principiului suveranității naționale. Pentru o parte importantă a respondenților, apărarea independenței și a resurselor României rămâne o prioritate, chiar dacă termenul „suveranism” provoacă asocieri negative. Totuși, întrebarea a măsurat alegerea uneia dintre două priorități, nu gradul de patriotism al respondenților”, mai spus realizatorii studiului.

În ceea ce privește susținerea suspendării președintelui, aceasta apare în mai multe categorii electorale. Dintre respondenții care au ales această variantă, 22,8% ar susține un partid ipotetic al lui Călin Georgescu, 19,1% declară că nu ar merge la vot, iar PSD și AUR înregistrează fiecare câte 15,4%.

AUR, asociat mai degrabă cu un posibil parteneriat cu PSD

Barometrul a analizat și modul în care respondenții percep o posibilă apropiere politică între AUR și partidele tradiționale.

76,1% dintre persoanele intervievate asociază AUR cu un posibil parteneriat alături de PSD, în timp ce 12,5% consideră că formațiunea ar fi mai degrabă apropiată de PNL. Alte 11,4% nu au exprimat o opinie.

Potrivit studiului, tendința se păstrează și în rândul respondenților care ar vota AUR sau un partid ipotetic al lui Călin Georgescu. În această categorie, 81,7% asociază AUR cu un posibil parteneriat cu PSD, comparativ cu 10,8% care indică PNL.

Televiziunea rămâne principala sursă de informare politică

În ceea ce privește sursele de informare despre politică și știri naționale, televiziunea ocupă primul loc, cu 52,4%. Presa online se situează pe locul al doilea, cu 34,5%, urmată de Facebook, cu 30,7%.

O altă sursă de informare pentru pentru 27,9% dintre respondenți o reprezintă discuțiile cu prietenii sau colegii, în timp ce TikTok este menționat de 19,9%.

La rândul său, YouTube este indicat de 8,6% dintre respondenți, în timp ce Instagram a fost votat de 7,6%, iar Telegram de 1,6%.

Studiul evidențiază și diferențe între preferințele electorale în ceea ce privește informarea.

”Televiziunea este prima sursă pentru votanții PSD (73,5%), AUR (59,3%) și PNL (56,3%), în timp ce susținătorii USR utilizează cel mai frecvent presa online (66,1%). O situație distinctă se observă în cazul partidului ipotetic al lui Călin Georgescu, ai cărui susținători indică TikTok drept principala sursă de informare (48,5%), urmată de televiziune și Facebook. Rezultatele evidențiază diferențe în obiceiurile de informare ale electoratelor, fără a demonstra că utilizarea unei anumite platforme determină preferința politică”, potrivit sondajului.

Peste 42% dintre respondenți se confruntă cu dificultăți economice

Barometrul IPEP analizează și situația financiară a gospodăriilor, prin raportare la capacitatea veniturilor de a acoperi cheltuielile curente. Potrivit sondajului, 42,2% dintre persoanele intervievate declară fie că veniturile familiei nu le ajung nici pentru strictul necesar, fie că acestea acoperă doar nevoile de bază, fără posibilitatea unor cheltuieli suplimentare.

Alți 44,4% afirmă că veniturile le permit să ducă un trai decent, dar nu își pot permite achiziționarea unor bunuri foarte scumpe, în timp ce 12,4% dintre respondenți spun că reușesc să economisească bani sau să cumpere bunuri de valoare.

Diferențe între electoratul urban și rural, generații și niveluri de educație

Studiul analizează și caracteristicile sociale ale persoanelor care susțin diferitele opțiuni electorale. În distribuția urban-rural, 80,4% dintre susținătorii USR din eșantion provin din mediul urban. În cazul candidaților independenți, proporția este de 78,6%, iar pentru formațiunile cu intenții de vot sub 5%, de 75%.

În schimb, susținătorii partidului ipotetic al lui Călin Georgescu sunt distribuiți în proporție de 47% în mediul urban și 53% în mediul rural. Pentru AUR, distribuția este de 48,1% în urban și 51,9% în rural.

În funcție de vârstă, analiza indică o concentrare a susținătorilor USR în categoria 26-39 de ani, care reprezintă 46,4% din electoratul acestei opțiuni în eșantion. În cazul PSD și PNL, distribuțiile sunt mai echilibrate, cu ponderi importante în rândul persoanelor de peste 40 de ani.

La capitolul educație, 73,2% dintre susținătorii USR din eșantion au studii superioare. Proporția este de 67,9% în cazul celor care susțin candidați independenți și de 57,7% în rândul susținătorilor PNL.

În rândul respondenților cu studii superioare, PNL și USR înregistrează fiecare câte 18,2% din intențiile de vot, urmate de PSD, cu 12,4%, și AUR, cu 11,6%.

Metodologie

Barometrul de Opinie Publică IPEP a fost realizat în perioada septembrie-octombrie 2026, pe un eșantion de 502 respondenți.

Potrivit metodologiei prezentate de institut, cercetarea a utilizat o metodă de eșantionare probabilistică, stratificată și multistadială, cu o marjă de eroare declarată de ±4,38%, la un nivel de încredere de 95%, sub rezerva efectelor specifice eșantionării multistadiale.

Cercetarea a vizat zece unități teritoriale: Dolj, Ilfov, Constanța, Bacău, Iași, Timiș, Cluj, Bihor și municipiul București. Documentul menționează zece unități teritoriale, însă enumeră opt județe și municipiul București.

O limitare importantă este că sondajul nu a inclus localitățile din zonele cu populație majoritar maghiară, în special din județele Harghita și Covasna. Din acest motiv, rezultatele privind UDMR nu reflectă nivelul național de susținere al formațiunii.

De asemenea, IPEP precizează că procentele electorale sunt calculate din totalul respondenților, fără redistribuirea persoanelor indecise sau a celor care declară că nu votează.