CCR, de acord cu Iohannis: Un referendum poate fi organizat în ziua alegerilor europarlamentare

CCR a decis miercuri că un referendum poate fi organizat în ziua alegerilor europarlamentare, declarând astfel neconstituțională o prevedere introdusă de PSD în legea alegerilor pentru Parlamentul European, a declarat un judecător la finalul ședinței.

Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi.

La începutul lunii ianuarie, președintele Klaus Iohannis a transmis CCR o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului 86/2018 pentru modificarea și completarea Legii 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, precum și pentru unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a referendumului național pentru revizuirea Constituției.

"Prin conținutul normativ, legea dedusă controlului de constituționalitate contravine unor norme și principii constituționale", spune șeful statului în sesizarea transmisă președintelui CCR, Valer Dorneanu.

În sesizare se arată că actul normativ instituie, pe de o parte, o serie de reglementări cu privire la referendumul care a avut loc pe 6 și 7 octombrie 2018 - cuprinse în articolele II-XIII - iar pe de altă parte, modificări ale Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, cuprinse în cele 18 puncte ale art. I din cuprinsul Ordonanței de urgență. Astfel, se precizează că modificările operate asupra Legii nr. 3/2000 se aplică tuturor celor trei tipuri de referendum: referendumul pentru revizuirea Constituției, referendumul pentru demiterea președintelui României și referendumul privind probleme de interes național.

"Reglementările care modifică actul normativ de bază în materia referendumului nu pot fi justificate prin existența unei situații extraordinare și nici printr-o urgență a reglementării", se menționează în sesizarea de neconstituționalitate.

Șeful statului critică prevederea potrivit căreia "în cadrul referendumului populația poate fi consultată cu privire la una sau la mai multe probleme de interes național sau local, după caz, precum și cu privire la revizuirea Constituției sau la o problemă de interes național și o problemă de interes local, pe buletine de vot separate", susținând că modul de reglementare este unul deficitar, lipsind norma de claritate și precizie.

Președintele Iohannis susține și că prevederile privind termenul de cinci zile stabilit în lege privind aducerea la cunoștință publică a datei referendumului sunt lipsite de claritate și previzibilitate.

Șeful statului critică și condiția ca din birourile electorale de circumscripție ale județelor și al municipiului București, biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, oficiile electorale ale sectoarelor municipiului București și birourile electorale ale secțiilor de votare din țară să facă parte numai delegați ai partidelor politice parlamentare și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale cu grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului.

"Participarea la constituirea birourilor și oficiilor electorale prevăzute de Legea nr. 3/2000 nu poate fi realizată în mod diferențiat, atât timp cât toate partidele politice parlamentare au obținut mandate de deputați sau senatori, fără încălcarea principiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) și (2) din Constituție referitoare la pluralismul și definirea și exprimarea voinței politice a cetățenilor. Prezența delegaților din toate partidele parlamentare reprezintă o garanție în plus pentru corecta desfășurare a referendumului, indiferent de tipul acestuia", se arată în sesizarea de neconstituționalitate.

În plus, se precizează că această reglementare instituie o condiție discriminatorie pentru partidele politice parlamentare care au un grup parlamentar propriu doar într-una dintre Camerele Parlamentului, față de partidele politice parlamentare care au un grup parlamentar propriu în ambele camere ale Parlamentului, acest criteriu nefiind unul justificat obiectiv și rațional pentru aplicarea unui tratament juridic diferențiat.

Autoritatea Electorală Permanentă nu mai verifică din oficiu, în termen de 60 de zile de la data referendumului, în vederea depistării eventualelor voturi multiple.

Posibilitatea Autorității Electorale Permanente de a realiza verificarea listelor electorale permanente și a tabelelor electorale utilizate în cadrul secțiilor de votare doar la sesizarea persoanelor interesate, în cel mult 15 zile de la data constatării valabilității referendumului național și însoțită de probele pe care se întemeiază, este considerată ca fiind echivalentă cu eliminarea unui standard de integritate în desfășurarea corectă a unui referendum.

"În condițiile în care verificarea sesizării de vot multiplu este condiționată de faptul ca sesizarea persoanelor interesate să fie însoțită de probele pe care se întemeiază, acest mecanism devine unul imposibil de utilizat de către cetățeni și este golit de conținut", se menționează în sesizare.

Președintele Iohannis menționează că prin înlocuirea sintagmei "numărul participanților trebuie să fie egal cu suma ce rezultă din adiționarea cifrelor de la pct. 5, 6 și 7" cu sintagma "Pct. 2 >/= Pct. 5 + pct. 6 + pct. 7", numărul participanților trebuie să fie mai mare sau egal cu suma voturilor valabil exprimate la răspunsul "DA", a celor la răspunsul "NU" și a voturilor nule, scrie agerpres.ro