Președintele Klaus Iohannis a susținut o conferință de presă, luni seară, la Palatul Cotroceni, în care a precizat că România a optat pentru cote voluntare de refugiați și a subliniat că țara noastră nu poate primi mai mult de aproximativ 1785 de imigranți, întrucât nu există locuri pentru a-i caza. Șeful statului a mai declarat că România nu se confruntă cu un val imigraționist, și, prin urmare, nu trebuie să se reacționeze isteric. În plus, președintele a mai afirmat că până acum Comisia Europeană nu a prezentat oficial, autorităților române, un plan concret privind cotele de refugiați.
Realitatea.net a transmis live-text cele mai importante declarații. Printre temele abordate de președinte se numără Codul Fiscal, criza refugiaților, aderarea României la spațiul Schengen, colaborarea cu premierul Victor Ponta, răpirea românului în Burkina Faso, dar și mărirea salariilor demnitarilor.
Iată discursul președintelui:
Despre promulgarea Codului Fiscal
Astăzi am promulgat Codul Fiscal, asta este prima tema. Au fost două motive pentru care am trimis Codul Fiscal înapoi în Parlament. Multa lume s-a intrebat de ce am trimis Codul Fiscal la Parlament si nu am spus nimic. Este nevoie pentru o astfel de lege de o dezbatere pe mai multe fațete, de o dezbatere aprofundată la care sa participe tot actorii implicați. În Parlament, nu au avut loc aceste dezbateri.
Primul a fost legat că după părerea mea nu avusese loc o dezbatere publică așa cum se cuvine. Codul Fiscal este una din legile foarte importante. În Parlament nu avusese loc o dezbatere. Am considerat că așa nu este bine. Dezbaterea după retrimitere a fost după așteptări.
Al doilea motiv a fost legat de responsabilitate. Am vrut să se analizeze foarte bine și să se ajungă la concluzia potrivită, având în vedere că relaxarea fiscală am considerat-o abruptă. Nu am considerat că este rolul meu să spun ce măsuri trebuie să rămână și ce măsuri nu este bine să rămână în vigoare. De aceea nu am apărut în această dezbatere intenționat. Am vrut ca acest lucru să facă specialiștii. Sunt foarte mulțumit de modul în care a decurs dezbaterea publică.
Despre migrație:
A doua temă pe care vreau să fac câteva precizări este migrația, o temă de mare actualitate. Am constatat că exisă dorința de informație, nevoie de dezbatere și la noi în țară. Voi face câteva precizări legată de poziția oficială a României și de numărul de refugiați.
În iunie, Comisia a prezentat un concept care a obținut cotele obligatorii. Nu am fost de acod cu acelea. Și alte state membre au fost împotriva cotelor obligatorii și s-a ajuns la concluzia că nu pot fi impuse. Fiecare stat membru analizează câți refugiați poate să primească, iar Comisia va centraliza. România a comunicat la începutul lunii iulie că poate să primească 1.785 de refugiați. Astea sunt datele. Între timp am văzut cu toții că presiunea publică a devenit foarte mare. Zeci de mii de oameni au intrat în UE, au apărut probleme de logistică, de principiu pentru că a fost încălcat spațiul Schengen. Pe bună dreptate am văzut tragedii umane, dar pe acest fond au apărut speculațiile. În România nu există niciun fel de presiune al unui val migraționist. Nu avem un flux semnificativ de imigranți.
Cifrele sunt cam aceleași ca anul trecut. În concluzie, fenomenul este important pentru noi pentru că suntem în UE, dar în România nu apare o presiune din această zonă. Putem să tratăm chestiunea cu calm, cu solidaritate cu țările unde există un număr mare de refugiați. Nu este cazul să reacționăm isteric. Trebuie păstrate cotele voluntare. Acest punct de vedere îl voi prezenta și în ședința CSAT de săptămâna viitoare și la Consiliul din noiembrie. Voi ține cont și de datele pe care le va aduce Guvernul, însă datele ne arată că suntem îndreptățiți să cerem cote voluntare. Nu există încă niciun proiect prezentat din partea Comisiei Europene.La sfârșitul săptămânii trecute a avut loc o ședință informală a miniștrilor de Interne. Așteptăm ca acest concept să fie făcut public. Atunci vom putea să reacționăm foarte concret. Din acest motiv am temporizat ședința CSAT. 1700 și ceva, atâția refugiați vor veni maxim în România pentru că atâtea sunt disponibile. Mai mult, nu.Despre relația cu Victor PontaNu mi-am schimbat părerea și mă aștept să se întâmple la un moment dat (n.r. demisia lui Ponta). Colaborarea este variabilă. Există un dialog mai instituțional, mai rar, dar am discutat chestiunile importante.Există discuții și așteptări. Oricât îmi doresc eu un Guvern sau altul, rânduiala o fac partidele.Răpirea românului în Burkina Faso Statul român tratează cu maximă atenție și implicare acest caz. Personal, am trimis un delegat în celula de criză, care se desfășoară sub tutela MAE. Știu exact în ce fază ne aflăm. Sunt acțiuni conforme cu manualul, dar aceste acțiuni au succes când nu se face prea multă publicitate.
Mutarea în Vila Lac 3Nu am cerințe extravagante, dar am cerut să fie zugrăvită casa, să repare fațada. Este adevărat că speculații, au cerut o consolidare a clădirii. Cereri extravanagte nu obișnuiesc să am.
Aderarea la SchengenÎn mod paradoxal, da. Faptul că România nu este membră Schengen, a fost un avantaj pentru noi pentru că nu s-a putut intra în România pe o filieră care nu a putut fi supravegheată. Am inclus pe ședința CSAT și o analiză a dosarului Schengen.
