Klaus Iohannis a promulgat legea: 51% produse autohtone la raft, în supermarket

Proiectul de lege are următoarele prevederi: "comercianții — persoane juridice autorizate au obligația ca pentru categoriile carne, ouă, fructe, legume, miere de albine, produse lactate și de panificație să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volum de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse, provenite din "lanțul scurt de aprovizionare".

Excepție fac comercianții cu o cifră de afacere de până la 2 milioane de euro, echivalentă în lei. Metodologia de desfășurare a acțiunilor privind lanțul scurt de aprovizionare se aprobă prin hotărâre de Guvern". Proiectul este inițiat de 10 deputați liberali, printre care Claudia Boghicevici, Raluca Turcan, Cezar Preda.

Ce mai cuprinde legea: etichetarea cărnii "carne românească"

Legea cuprinde și modificări privind etichetarea cărnii, printre care aceea că obligă comerciantul să afișeze vizibil sintagma «carne românească», pentru carnea comercializată direct către consumatorul final, dacă aceasta îndeplinește condițiile din regulamentele europene, iar produsele din carne comercializate pe piața internă vor cuprinde obligatoriu pe etichetă procentul de carne provenit din România.

Amenzi de la 100 000 de lei la 150 000 de lei

Nerespectarea acestor dispoziții se sancționează cu amendă de la 100.000 lei la 150.000 lei, în măsura în care nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 21/1996, republicată.

Prin excepție, necesarul de produse alimentare poate fi completat cu produse din afara lanțului scurt de aprovizionare, în urma consultării entităților din cadrul organizării comune de piață, prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale. Prevederile legii citate nu se aplică în ceea ce privește comercializarea fructelor exotice importate din alte țări.

În plus, comerciantul persoană juridică autorizată care desfășoară activități de comercializare pentru produsele alimentare are obligația de a organiza evenimente de promovare și vânzare a produselor alimentare românești, cu respectarea legislației sanitare-veterinare în vigoare. Frecvența acestor evenimente, precum și orarul de funcționare se va stabili prin hotărâre a consiliului local.

Actul normativ mai prevede că ''relațiile comerciale dintre furnizori și comercianți sunt stabilite prin încheierea unui contract comercial negociat în prealabil de către părți, care respectă legislația în vigoare și dispozițiile prevăzute de prezenta lege. Este interzis oricărui comerciant să solicite facturarea/refacturarea și să încaseze de la furnizor taxe și servicii. Este interzis oricărui comerciant să solicite furnizorului să nu vândă altor comercianți aceleași produse la un preț de achiziție mai mic sau egal cu cel cu care a achiziționat produsele respective''.

Ce este lanțul scurt?

Unii producători se bucură de noua lege, alții, precum Sorin Minea, spun că textul este interpretabil.

"Unde scrie 51% produse românești? Nu există așa ceva în lege", a spus Minea la Realitatea TV, care a observat că formularea este ambiguă.

Inițiatorul legii, Nini Săpunaru, a spus că legiuitorii nu aveau voie să scrie "prouse românești" în lege, astfel că au folosit un compromis.

Ce spun Federațiile din industria alimentară. Pro și Contra

În iunie, Federația Națională Pro Agro considera că deputații au dat un vot de încredere producătorilor agricoli din România și produselor agroalimentare românești odată cu adoptarea modificărilor la Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.

"Aceasta va crea cadrul legal prin care profitul pe filiera de produs să fie împărțit în mod echitabil pe filiera agroalimentară, încercând să corecteze anumite inechități între diferitele verigi, respectiv producție-procesare-comercializare, creșterea volumului de produse românești în rafturile magazinelor, produse pe care consumatorii români le preferă", arată reprezentanții Pro Agro într-un comunicat remis AGERPRES.

În aceste condiții, producătorii agricoli vor avea posibilitatea de a oferi pentru consum mai multe produse românești de calitate prin intermediul lanțului scurt, fiind de altfel "un prim pas făcut pentru ca agricultura românească să fie funcțională", se menționează în comunicatul federației.

Pe de altă parte, Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) consideră că adoptarea proiectului de lege privind comercializarea produselor alimentare este o lovitură dată consumatorului, dar și fermierilor locali competitivi care riscă să fie excluși pe criterii politice din comerțul modern.

'Noua formă a Legii 321 este în primul rând o lovitură dată consumatorului — care nu va mai putea decide ce cumpără, pentru că totul va fi hotărât politic — dar și fermierilor locali competitivi, care, de asemenea, riscă să fie excluși, tot pe criterii politice, din comerțul modern. Este evident că în Parlamentul României s-a votat împotriva marilor retaileri, fapt pe care îl considerăm complet nedrept și nejustificat. Credem că această lege nu va aduce nimic bun pentru nimeni, nici chiar pentru grupurile care ne-au arătat că în România poți ocoli concurența printr-o combinație politico-legislativă. Considerăm că toată această campanie denigratoare la adresa supermarketurilor este orchestrată exclusiv de interese politico-comerciale oculte, iar opinia publică a fost deliberat indusă în eroare prin recursul grosolan la unul dintre cele mai frumoase sentimente ale românilor, patriotismul', se arată în comunicatul citat.

În acest context, retailerii consideră că factorii de decizie din România vor analiza situația și se vor implica 'pentru a împiedica efectele dezastruoase pe care această lege le va induce, cu siguranță, în economia românească'.