Iohannis sesizează CCR în cazul Legii privind executorii judecătorești. Ce amendamente amendamente aduce președintele

Potrivit sursei citate, legea supusă evaluării de constituționalitate este neclară în ceea ce privește schimbarea sediului unui executor judecătoresc.

"Un executor judecătoresc are sediul în circumscripția unei judecătorii, însă competența sa teritorială se întinde pe întreaga circumscripție a curții de apel în care se află sediul acestuia. Din această perspectivă, este neclar dacă schimbarea temporară a sediului echivalează cu o extindere a competenței executorului judecătoresc într-o altă circumscripție a unei curți de apel, în cazul în care judecătoriile în care executorii asociați se află în circumscripții ale unor curți de apel diferite", apreciază șeful statului.

De asemenea, Iohannis afirmă că mecanismul de ocupare a posturilor vacante evocat de legea trimisă la CCR "instituie un privilegiu pentru executorii judecătorești asociați, în detrimentul celor neasociați".

"Executorii judecătorești se află în aceeași situație juridică, având dreptul de a ocupa un post vacant prin concurs. De altfel, legea nu instituie niciun fel de criterii referitoare la durata minimă a asocierii sau alte criterii de natură să justifice un astfel de tratament diferențiat pentru executorii judecătorești asociați, aspect ce deschide posibilitatea ocupării unor posturi vacantate din anumite circumscripții pe criterii preferențiale, în absența oricăror reguli care să asigure un acces egal al membrilor acestei profesii la respectivele posturi", spune Iohannis.

Un alt aspect supus analizei CCR este cel al actualizării numărului de posturi pentru executori judecătorești.

"Nu rezultă fără echivoc care este tipul de competență care se instituie pentru ministrul Justiției în actualizarea anuală a numărului de posturi, respectiv dacă acesta are o competență legată sau păstrează o marjă discreționară în stabilirea numărului de posturi de executori judecătorești", se arată în sesizare.

Mai sunt, de asemenea, abordate și normele privind onorariul executorului judecătoresc, respectiv condițiile de angajare a acestuia.

"În prezent, reglementările în materie de onorarii ale executorilor sau în materie de taxe de timbru nu sunt toate exprimate în cotă procentuală, fiind stabilite și sub forma unor sume fixe, tocmai pentru o protecție adecvată a justițiabililor și a dreptului acestora de acces la justiție", se arată în sesizare.

Președintele precizează că, prin modificările aduse de normele legii trimise la CCR, "legiuitorul a realizat o reconfigurare a condițiilor privind numirea în funcția de executor judecătoresc, încetarea funcției de executor judecătoresc, respectiv suspendarea din funcția de executor judecătoresc".

"Analizând normele menționate, se constată o restrângere a sferei infracțiunilor care atrag imposibilitatea numirii în funcția de executor judecătoresc la sfera celor de corupție, de serviciu sau a infracțiunilor săvârșite cu intenție, în forma aflată la promulgare, menținându-se condiția de a nu avea anumite antecedente penale și de a se bucura de o bună reputație", adaugă Iohannis.

Mai mult, este criticată și modificarea legislativă propusă, prin care "se elimină un standard de integritate pentru executorii judecătorești în funcție, care au acțiuni penale în curs de judecată, condamnați fiind în primă instanță".

"Practic, prin efectul intervențiilor legislative, sunt de drept repuși în exercițiul funcției, cu excepția celor privați de libertate, care, oricum, nu ar putea fizic să-și exercite atribuțiile", arată sesizarea la CCR.

Sesizarea abordează și aspectul arhivei notariale.

"Garanția ca arhiva notarială, proprietate a statului, să fie deținută, administrată, conservată sau protejată doar de birourile notariale, camerele notarilor publici sau Uniunea Națională a Notarilor Publici din România nu reprezintă o simplă normă tehnică care vizează gestiunea unor documente, ci o garanție a principiului legalității și a securității raporturilor juridice", spune șeful statului în sesizarea de neconstituționalitate.

"Din această perspectivă, abrogarea acestei garanții, în absența oricăror alte norme care să suplinească această intervenție legislativă, echivalează cu încălcarea unei obligații pozitive a statului de a asigura și garanta, prin mijloace adecvate, securitatea raporturilor juridice și principiul legalității, cu implicații directe asupra unui domeniu foarte important al relațiilor sociale", arată Klaus Iohannis.

La data de 28 februarie, Parlamentul a transmis președintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești.

Legea transmisă la promulgare are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 188/2000, urmărindu-se consolidarea statutului profesiei de executor judecătoresc, definită ca profesie liberală și independentă, executorii judecătorești fiind învestiți să îndeplinească un serviciu de interes public, prin acte de autoritate publică, ca parteneri ai justiției, cu rol deosebit în procesul civil.

Legea supusă controlului de constituționalitate modifică și completează dispoziții referitoare la competența executorilor judecătorești, organizarea și funcționarea birourilor executorilor judecătorești, ca forme de exercitare a profesiei, la Camera executorilor judecătorești, la Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești și înființarea Institutului Național de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești, drepturile și îndatoririle executorului judecătoresc, precum și la desfășurarea activității executorilor judecătorești. Totodată, legea conține norme tranzitorii, dar și o intervenție asupra Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996.