Guvernul a contestat din nou pensiile speciale ale aleșilor locali la CCR, după ce au trecut de votul final al Senatului, a anunțat premierul Dacian Cioloș. Curtea Constituțională a admis, la începutul anului, contestația Cabinetului Cioloș privind constituționalitatea legii privind pensiile aleșilor locali. Judecătorii au invocat faptul că nu este indicată sursa de finanțare, dar au arătat și că actul normativ discriminează între categoriile de aleși locali, simplii consilieri locali și județeni fiind exceptați de la lege. Potrivit proiectului, primarii și șefii de consilii județene ar urma să primească pensii de până la 6 000 de RON.
Pensiile speciale pentru aleși locali au trecut de votul final al Senatului pe 21 iunie. El a subliniat că din textul adoptat de parlamentari nu reiese clar cum ar urma să fie finanțate aceste pensii care nu respectă principiul contributivității.
Guvernul afirma în textul sesizării că, deși legea a fost declarată neconstituționala în urma primei sesizări, constata că punerea în acord cu decizia nu s-a făcut decât într-o mică măsură. Un prim argument al guvernului este că prevederile legii instituie un regim legal prin care o anumită categorie restrânsă de cetățeni este favorizată. Ulterior, Executivul afirma că se creează discriminare între categoriile de demnități vizate.
Care a fost votul în Senat
Legea referitoare la pensiile aleșilor locali, care a fost declarată neconstituțională de CCR, a fost reexaminată și adoptată de plenul Senatului cu 101 voturi "pentru", un vot "împotrivă" și șase abțineri, după o dezbatere foarte scurtă. Totodată, și PNL a votat pensiile aleșilor locali.
Pe de altă parte, în iarnă, PNL a anunțat că se opune acestui proiect, deși de principiu este de acord cu creștea veniturilor aleșilor locali, însă consideră că de acest aspect trebuie să se ocupe următoarele guverne.
"Este clar că primarii lucrează pentru comunitățile pe care le reprezintă și pentru munca lor încă nu sunt plătiți la adevarata valoare. Salariul lor e foarte mic în comparație cu prestanța muncii pe care o prestează. Orice guvern care va veni trebuie să aibă prioritate creșterea salariilor primarilor și aleșilor locali în general. (...) Grupul PNL se opune acordării de pensii speciale oricărei categorii speciale, nu avem nimic cu primarii, însă nu trebuie să existe niciun fel de excepții", a spus senatorul liberal Octiavian Motoc în timpul dezbaterilor.
Senatorul Nicolae Vlad Popa a spus că membrii Comisiei de constituționalitate au susținut un raport care este împotriva unei decizii a CCR, care a decis că proiectul de lege este discriminatoriu. La rândul său, președintele Comisiei de constituționalitate, Ovidiu Donțu a declarat că a fost analizată în două rânduri și că textul supus plenului este constituțional, subliniind că raportul a fost adoptat cu majoritate de voturi.
Comisia de constituționalitate, sesizată pentru a face un raport suplimentar pentru proiectul pensiilor aleșilor locali, a votat ieri cu majoritate de voturi și cu o abținere un raport suplimentar prin care susține raportul anterior. Membrii Comisiei au asumat astfel soluția Camerei Deputaților privind punerea legii în acord cu decizia Curții Constituționale.
Când ar uma să intre în vigoare legea
Astfel, potrivit amendamentelor aprobate, legea intră în vigoare la 1 ianuarie 2017, iar banii vor fi alocați de la bugetul local. Pensia de ales local nu se poate cumula cu cea de parlamentar, iar cei care au condamnări cu executare în exercitarea atribuțiilor de ales local- primar, viceprimar, președinte de Consiliu județean și vicepreședinte- nu vor beneficia de această lege.
CCR a admis prima sesizare a Guvernului, în iarnă. Argumentele judecătorilor
Curtea Constituțională a admis, la începutul anului, contestația Cabinetului Cioloș privind constituționalitatea legii privind pensiile aleșilor locali.
Judecătorii au invocat faptul că nu este indicată sursa de finanțare, dar au arătat și că actul normativ discriminează între categoriile de aleși locali, simplii consilieri locali și județeni fiind exceptați de la lege. Senatul este for decizional în cazul acestui proiect de lege. Legea propune ca primarul unei comune să câștige, după ce împlinește 65 de ani, un supliment la pensie de aproximativ 1.500 de lei. Un edil, care a condus un oraș mare timp de 3 mandate, poate ajunge la aproximativ 5.200 de lei, separat de pensie. Iar președinții de consilii județene, după patru ani de mandat, ar urma să încaseze aproximativ 1.300 de lei.
