Viorica Dăncilă, gafă istorică de Ziua Imnului

În mesajul transmis de Ziua Imnului Național, aceasta a scris că imnul ”i-a mobilizat pe cei care, la 1 decembrie 1918, s-au adunat pe Câmpia Libertății de la Alba-Iulia". De fapt, evenimentul a avut loc pe Câmpul lui Horea din Alba Iulia.

Câmpia Libertății se află la Blaj și este locul în care, în 1848, la Marea Adunare Națională, aproximativ 40.000 de români au strigat ”Noi vrem să ne unim cu țara!”

Mesajul transmis, de Ziua Imnului, de premierul Viorica Dăncilă a fost modificat, ulterior, pe site-ul Guvernului, astfel încât greșeala legată de "Câmpia Libertății" a fost corectată, fiind scoasă cu totul precizarea.

În mesajul inițial se arăta: “Marcăm astăzi Ziua Imnului Național al României, sărbătoare cu o încărcătură aparte în Anul Centenar al Marii Uniri. "Deșteaptă-te, române!" le-a insuflat curaj românilor în multe momente ale istoriei moderne. I-a mobilizat si pe cei care la 1 decembrie 1918 s-au adunat pe Câmpia Libertății de la Alba-Iulia, acordurile sale exprimând atunci bucuria voinței împlinite a românilor de unitate. Astăzi, ”Deșteaptă-te, române!” este imnul nostru național și ne emoționează ori de câte ori îl auzim ca o încununare a succeselor compatrioților noștri".

Premierul Viorica Dăncilă a făcut o confuzie în mesajul transmis inițial, de Ziua Imnului, vorbind despre "cei care la 1 decembrie 1918 s-au adunat pe Câmpia Libertății de la Alba-Iulia". Câmpia Libertății se află la Blaj, nu în Alba Iulia, iar adunările naționale de aici au avut loc în 1848.

Mesajul inițial:

“Marcăm astăzi Ziua Imnului Național al României, sărbătoare cu o încărcătură aparte în Anul Centenar al Marii Uniri. "Deșteaptă-te, române!" le-a insuflat curaj românilor în multe momente ale istoriei moderne. I-a mobilizat si pe cei care la 1 decembrie 1918 s-au adunat pe Câmpia Libertății de la Alba-Iulia, acordurile sale exprimând atunci bucuria voinței împlinite a românilor de unitate. Astăzi, ”Deșteaptă-te, române!” este imnul nostru național și ne emoționează ori de câte ori îl auzim ca o încununare a succeselor compatrioților noștri", se arată în mesajul Vioricăi Dăncilă, de Ziua Imnului.

Adunarea de la 1 Decembrie 1918 nu a avut loc pe Câmpia Libertății, ci pe Câmpul lui Horea. La acea vreme, Iuliu Hossu, episcopul unit al Gherlei, a ținut un discurs în fața poporului adunat pe Câmpul lui Horea.

Pe Câmpia Libertății din Blaj, județul Alba, au avut loc, în 1848, două adunări naționale. 40.000 de români transilvăneni au strigat la unison „Noi vrem să ne unim cu Țara!”. La Blaj a fost întărită convingerea potrivit căreia „Ardealul nu mai e Ardeal, ci România”.

La originea imnului național al României se află poemul patriotic ”Un răsunet”, scris de Andrei Mureșanu și publicat pentru prima dată în numărul 25 din 21 iunie 1848 al suplimentului ”Foaie pentru minte, inimă și literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann.

”Deșteaptă-te române!” a fost intonat oficial pentru prima dată la 29 iulie 1848, în cadrul unei manifestări organizate în Grădina Publică din Râmnicu Vâlcea, în prezent Parcul Zăvoi.

Ziua Imnului Național al României a fost proclamată prin Legea nr. 99/1998 și se sărbătorește în fiecare an, la data de 29 iulie.