La Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc vineri, 8 aprilie, ultimul termen în celebrul dosar "Fraudă la referendum", în care este vizat Liviu Dragnea. Președintele PSD este cercetat pentru fraudarea referendumului din 2012. În primă instanță, acesta a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, însă a contestat decizia.
UPDATE 16:00 Verdictul în dosarul "Fraudă la Referendum" va fi pronunțat peste două săptămâni, pe 22 aprilie.
La ieșirea de la sediu ÎCCJ, Liviu Dragnea și-a exprimat dezacordul cu privire la afirmațiile procurorului DNA, care a spus că președintele PSD "a văzut cetățenii ca pe niște obiecte pe care le scoți din casă și le duci la urne".
"Am citit foarte bine ce au scris procurorii și nu sunt de acord cu asta, pentru că prin toată munca mea din ultimii 20 de ani am arătat că țin la oameni. Un om care ține la oameni nu se comportă așa. Și sunt destui care nu țin la oameni și o și afișează. (...) Ce am avut de spus, am spus în fața instanței și este suficient. De acum înainte, instanța a rămas în pronunțare", a declarat Dragnea.
UPDATE 12:56 S-a reluat ședința de judecată. Liviu Dragnea a rămas pe hol, în sală susțin pledoariile avocații altor inculpați. Iată și componența completului de judecată: Livia Stanciu (președinte), Angela Dragne, Luciana Mera, Luminița Zglimbea, Ioana Bogdan.
UPDATE 12:02 Un procuror de la DNA le-a cerut vineri judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție aplicarea unei pedepse de închisoare cu executare pentru liderul PSD, Liviu Dragnea, inculpat în dosarul "Referendumul".
UPDATE 09:44: Liviu Dragnea a sosit la ÎCCJ. Deși a refuzat să facă declarații înainte de a afla sentința, Dragnea a ținut totuși să-și reafirme poziția sa față de acest dosar: "Cred cu tărie în nevinovăția mea și în dreptul românilor de a participa la vot".
Întrebat dacă ia în considerare o pedeapsă cu executare, Drangea a răspuns: "Nu, nu iau în considerare asta"
În octombrie 2013, Liviu Dragnea a fost trimis în judecată pentru că și-ar fi folosit autoritatea și influența, ca să obțină prezența la vot necesară demiterii președintelui Traian Băsescu, la referendumul organizat după suspendarea din 2012. De atunci și până acum, Dragnea a susținut mereu că este nevinovat.
De-a lungul timpului sute de persoane au ajuns în fața anchetatorilor. Unii dintre ei, oameni în vârstă din județele Teleorman, Olt și Vâlcea, care au fost aduși la București cu autocarele. Mai toți au susținut că nu au votat la scrutinul din 2012, deși în evidențele oficiale apare că și-ar fi exercitat acest drept.
La instanța supremă a fost audiat chiar și fostul premier Victor Ponta. Șeful lui Liviu Dragnea în PSD, la acea vreme, Ponta i-a luat acestuia apărarea. În fața magistraților a mai ajuns, ca martor adus de Dragnea, și fostul ministru al Apărării, Mircea Dușa.
Care sunt acuzațiile
Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea reprezentată de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale. În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/ primarii/ activiștii de partid, preciza DNA.
De asemenea, conform DNA, Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiați ai săi (membri de partid din județul Teleorman, unde îndeplinea funcția de președinte al Consiliului Județean) să facă tot ce le stă în putință, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare care asigura validarea referendumului.
Conform DNA, demersul lui Dragnea a fost susținut de 74 de persoane, președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt, în sarcina cărora s-a reținut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.
