Legea descentralizării este neconstituțională, a decis CCR în unanimitate

Curtea Constituțională a decis că Legea descentralizării, pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament în luna noiembrie, este neconstituțională, admițând sesizarea formulată de parlamentarii PDL.

"Cu unanimitate de voturi, admite obiecția de neconstituționalitate în ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă și constată Legea privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competențe exercitate de unele ministere și organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și a unor măsuri de reformă privind administrația publică, în ansamblul ei, este neconstituțională", se arată în decizia Curții.

Pe de altă parte, judecătorii CC au respins o serie de critici formulate de parlamentarii PDL.

"Cu majoritate de voturi, respinge criticile de neconstituționalitate extrinsecă a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competențe exercitate de unele ministere și organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și a unor măsuri de reformă privind administrația publică", se mai arată în minuta Curții Constituționale.

Sesizarea ar fi trebuit analizată în 11 decembrie, însă judecătorii constituționali au decis să amâne discutarea sa, întrucât au primit în acest caz 4.000 de pagini de documente, pe care nu au avut timp să le studieze până la acel moment.

PDL a sesizat Curtea Constituțională în privința legii descentralizării și a notificat Camerei Deputaților acest demers, a informat formațiunea politică, în 29 noiembrie 2013.

Sesizarea a fost semnată de 70 de deputați democrat-liberali.

"Sesizarea către Curtea Constituțională a României arată că, în opinia semnatarilor, legea privind descentralizarea unor competențe exercitate de unele ministere și organe de specialitate ale administrației publice centrale încalcă dispozițiile constituționale din articolul 1 (aliniate 1,3,4 și 5), articolul 61 (aliniat 1), articolul 102 (aliniat 1), articolele 120-122, articolul 114 și 136", s-a arătat în comunicatul PDL.

PDL opinează că: "proiectul încalcă articolul care consacră unitatea statului român (...) legea permite transferul de proprietate între unitățile administrativ- teritoriale fără hotărâre de Guvern (...) legea încalcă principiile fundamentale ale descentralizării și principiile constiuționale în ce privește purtătorii autonomiei locale care sunt consiliile locale și primarii" și că procedura angajării răspunderii este neconstituțională.

Guvernul și-a asumat răspunderea pe proiectul legii descentralizării în 19 noiembrie 2013.

Vicepremerul Liviu Dragnea, coordonatorul proiectului de lege, a precizat că domeniile care vor fi descentralizate, ca și competențe, atribuții și instituții, sunt sănătatea, agricultura, mediul, cultura, tineretul și sportul, autorizarea și clasificarea în turism, cluburile și bazele sportive, taberele școlare, precum și competențele teritoriale legate de pescuit.

Potrivit lui Dragnea, în urma procesului, aproximativ 14.000 de oameni vor lucra în instituțiile descentralizate, fiind preluați din subordinea ministerelor, cu toate drepturile actuale și cu cheltuielile de personal aferente, la instituțiile descentralizate care vor intra în subordinea autorităților locale.

Descentralizarea va implica, totodată, transferul a circa 2.000 imobile din domeniul public al statului în domeniul public al unităților teritoriale.

Problemele Legii descentralizării

Surse din cadrul Curții Constituționale au explicat pentru MEDIAFAX că principalele probleme constatate în cazul Legii descentralizării au privit competențele reglementate și transferate autorităților locale, precum și regimul juridic al bunurilor.

Potrivit acestora, descentralizarea privește trei aspecte, respectiv competențe, bunuri și bani transferate autorităților locale.

În cazul competențelor, judecătorii CC au constatat că acestea au fost menținute în unele cazuri și la nivel central și la nivel local, fiind o suprapunere de competențe, iar în alte cazuri măsurile au generat mai degrabă centralizarea acestora.

De asemenea, în cazul bunurilor s-a constatat faptul că acestea nu au un statut juridic clar, întrucât legea reglementează transferul bunurilor din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a autorităților locale, respectiv din cea privată a statului în cea privată a autorităților locale.

În schimb, prevederile legii nu sunt corelate cu cele din anexele cu descrierea bunurilor care fac obiectul descentralizării.

"La bunuri, la proprietate, nu se știe dintre acele anexe care sunt bunuri proprietate publică. La fiecare domeniu descentralizat aveau două chestiuni, bunurile proprietate publică a statului trec în proprietatea publică a UAT, și al doilea care e invariabil în aceeași logică bunurile din proprietate privată a statului în proprietate privată au autorității. Ambele trimiteau la o anexă care în care se dau doar bunuri publice. Niciuna din anexe nu are bunuri proprietate privată. Nu se știe după anexă care e proprietate publică și care privată. La cele publice nu știm dacă sunt publice prin declarația legii sau pe altă procedură. În plus, bunurile nu sunt individualizate decât prin număr de inventar, care nu atestă apartenența nici statutul juridic. Dreptul de proprietate îl atestă înscrierea în cartea funciară", au explicat sursele citate.

De asemenea, judecătorii au constatat că singurul caz în care se face referire la datele de carte funciară a imobilelor este cel al plajelor.

Pe de altă parte, în cazul plajelor, judecătorii CC au constatat faptul că prin lege se reglementează administrarea plajelor de autoritatea locală, însă prin efectul anexelor se ajunge la transferul de proprietate.