Cozmin Gușă, despre Brexit ca precedent, efectele sale asupra României și câștigurile Rusiei

Cozmin Gușă, despre Brexit ca precedent, efectele sale asupra României și câștigurile Rusiei
Consultantul politic Cozmin Gușă a acordat, vineri, un interviu pentru PSnews.ro, în care a vorbit despre Brexit ca precedent pentru alte state membre UE, efectele sale asupra României, precum și câștigurile Rusiei din această mutare a Marii Britanii.
Concret, analistul a dat asigurări că, pe termen scurt, Brexitul nu va avea impact asupra românilor din Regatul Unit, dar a enumerat țările pentru care ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană poate constitui un precedent.
Mai mult, comentatorul politic nu a vorbit despre Rusia fără să aducă în discuție "partenerul tăcut" al acesteia: China.
Analistul politic a explicat cum vede posibilele consecințe asupra românilor și în special asupra celor care învață, muncesc sau trăiesc în Marea Britanie.
"Deocamdată, n-o să aibă niciun fel de impact asupra românilor. Singurul impact al Brexitului se resimte astăzi doar asupra economiei Marii Britanii, a cotării acestei economii pe piața internațională și a unor începuturi furtunoase de negocieri bilaterale, pe care Marea Britanie trebuie să le facă. Brexitul (și felul în care el se va materializa) se va resimți un pic, iar astăzi nu putem să bănuim care vor fi consecințele acestuia asupra unor state membre ca România, pentru că aceste condiții de astăzi pe care le putem analiza nu vor mai fi condițiile de peste doi ani de zile (când se va formaliza această decizie și vor urma anumite decăderi din drepturi sau anumite stopări de fluxuri financiare sau umane)", spune Cozmin Gușă.
Întrebat despre posibilitatea ca Brexitul să servească și pentru alte state, să facă și ele o mutare asemănătoare, analistul a vorbit despre posibilitatea ca alte țări să urmeze exemplul Marii Britanii.
Gușă: "Brexitul, în primul rând, le-a dat idei de negociere și altor state în ceea ce privește prezența în Uniune, pentru că, în spatele intențiilor politice (bine escamotate), a stat, de fapt, această dorință a unor politicieni britanici (de a-și renegocia poziția din interiorul Uniunii, cu ocazia referendumului la care nu se așteptau să fie un vot negativ atât de puternic) și să poată să ceară condiții mai bune pentru Marea Britanie într-o Uniune Europeană manevrată copios astăzi de către o Germanie care-și subordonează atât Franța, cât și o parte dintre interesele sale economice relației cu Moscova, tocmai din cauza dependenței energetice și de resurse pe care Germania o are față de Moscova, plus fluxuri financiar-bancare subterane care leagă Berlinul de Moscova.
Acest exemplu al Marii Britanii sigur că va fi urmat rapid și de către Danemarca (probabil), și de către Franța, din dorința de a negocia… probabil și de alte state. Numai că problema nu se pune așa; problema se pune dacă există capacitatea, la nivelul liderilor europeni, de a folos Brexitul ca pe o oportunitate de a reașeza Uniunea Europeană (care s-a născut ca un proiect foarte serios) pe un fundament corect. Pentru că activitatea în cadrul Uniunii Europene (respectiv al Comisiei Europene și a Parlamentului European) a fost o activitate bazată pe foarte multă minciună și pe mult politicianism.
În ultima decadă, aceste lucruri așa s-au întâmplat – este de notorietate în Parlamentul European faptul că foarte multe dintre deciziile care se iau se iau doar pentru a favoriza piețele corporațiilor naționale sau multinaționale din țările privilegiate (respectiv blocul germano-francez) mă face să cred că foarte mulți dintre europarlamentari reprezintă, de fapt, grupuri de interese ale acestor corporații multinaționale, grupuri de lobby, pentru a influența anumite decizii.
Cred că tot ceea ce s-a întâmplat acolo în ultima vreme, într-un fel sau altul, a favorizat exporturile Germaniei (a cărei economie este total dependentă de exporturi, în condițiile în care importă foarte multe resurse și repet: din blocul eurasiatic, se face cel mai mult acest import. Apoi, a fost jocul dual pe care mulți dintre membrii Comisiei (care ar fi trebuit să fie de sorginte euroatlantică) l-au făcut și cu partea eurasiatică – și aici nu vorbesc doar de politica întrucâtva superficială a Germaniei sau a Franței, ci și de politica altor țări, care nu au preferat un parcurs de tip euroatlantic în relația cu Statele Unite, ci și-au dublat acest parcurs de o relație privilegiată cu blocul eurasiatic reprezentat de axa Moscova-Beijing. Adică una zicem și alta fumăm – cam asta a fost politica în Uniunea Europeană și, din cauza acestei politici, cetățenii au căpătat neîncredere în politicieni, pentru că mai există presă liberă în anumite state și acolo lucrurile au fost discutate.
Și atunci acestă lipsă de transparență și această minciună multiplicată a generat această neîncredere în proiectul european, despre care s-a uitat că a fost un proiect care să aducă prosperitate economică și pace durabilă și a devenit un proiect care să susțină interesele doar unei anume țări (cum ar fi Germania) sau să susțină interesele unor corporații multinaționale, în dauna unor companii naționale mai ales din țările nou-venite în Uniunea Europeană, care n-au fost folosite decât ca o piață de desfacere și mai puțin ca un partener cu drepturi egale. Eu mă mir că în țările nou-venite nu există un foarte puternic val anti-Uniunea Europeană; acestea sunt, în continuare, niște țări europeniste… mă rog: poate cu excepția Ungariei, dar, în rest, nu sunt mari probleme".
Cozmin Gușă a explicat și ce ar avea Rusia de câștigat în urma Brexit-ului.
"Pentru Rusia, absolut orice tulburare de unitate în zona euroatlantică este o bucurie, pentru că Rusia operează în accepțiunea unui Război Rece instalat deja (al doilea Război Rece, după cel care s-a încheiat în anul 1989) și, în această accepțiune, sigur că orice dereglare în blocul de tip euroatlantic produce bucuria adversarului, care nu este doar Rusia – este, de fapt, blocul de tip eurasiatic, în care Rusia este vocea militară, iar China este partenerul tăcut care, în această calitate de „silent partner” al Organizației de la Shanghai, încearcă să profite de oportunități economice pe zona America de Sud și Africa, nedorind să ia frontul luptei publice pe care Rusia și l-a asumat cu multă determinare și crezând (probabil că așa este) că-și produce un avantaj.
Avantaje de tip direct în urma Brexitului Rusia nu poate să aibă, dar avantaje de tipul „Vedeți? V-am spus noi că această construcție nu este una solidă și perenă și că nu produce avantaje pentru locuitorii zonei euroatlantice”, pe astea cred că le va folosi din plin și datorită lor va merge în această direcție, în condițiile în care Rusia nu poate să-și mulțumească, din punct de vedere economic, locuitorii, nefiind performantă. Singurele domenii în care Rusia performează sunt cel al extracției și al vânzării de resurse (care se face la prețuri din ce în ce mai mici), respectiv al unor întreprinderi retehnologizate cu efort german, care efort german a venit în schimbul resurselor de tip gaz-petrol pe care Rusia le-a asigurat Germaniei", explică analistul politic.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























