DIICOT pregătește folosirea inteligenței artificiale în anchete. Ce schimbări sunt luate în calcul

Ministerul Public analizează introducerea unor instrumente bazate pe inteligență artificială în activitatea procurorilor, de la căutarea rapidă a informațiilor din dosare până la transcrierea automată a audierilor și examinarea probelor tehnice. Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a găzduit marți, 3 noiembrie 2026, o reuniune interinstituțională în cadrul căreia au fost prezentate rezultatele consultării Just.AI privind nevoile sistemului judiciar în materie de digitalizare.

La întâlnire au participat procurorul general al României, Cristina Chiriac, reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, Ministerului Public, Ministerului Justiției, Direcției Naționale Anticorupție și Inspectoratului General al Poliției Române, alături de reprezentanți ai altor instituții cu responsabilități în aplicarea legii, digitalizare și protecția datelor. Din partea conducerii DIICOT a fost prezent și procurorul-șef adjunct Mihai-Răzvan Negulescu.

Cum ar putea fi folosită inteligența artificială în activitatea procurorilor

Procurorul-șef al DIICOT, Codrin-Horațiu Miron, a evidențiat, în deschiderea reuniunii, importanța noilor tehnologii pentru activitatea organelor judiciare. Acesta a subliniat că digitalizarea și utilizarea inteligenței artificiale pot contribui la eficientizarea investigațiilor, a proceselor de analiză și a gestionării volumelor mari de informații.

Ulterior, procurorul Oana-Daniela Pățu, consilier al procurorului-șef DIICOT, a prezentat concluziile consultării organizate în cadrul Just.AI Forum. Analiza a avut la bază cinci chestionare transmise personalului Ministerului Public, prin intermediul cărora au fost identificate principalele dificultăți întâmpinate în activitatea curentă, dar și soluțiile tehnologice considerate necesare.

Una dintre problemele evidențiate este timpul considerabil pe care procurorii și personalul din parchete îl alocă prelucrării informațiilor. Parcurgerea documentelor voluminoase, precum și întocmirea manuală a raportărilor și centralizatoarelor reprezintă activități care consumă resurse importante.

În acest context, printre prioritățile identificate se află dezvoltarea unor instrumente care să permită căutarea rapidă în dosare și în volume mari de date. De asemenea, au fost semnalate nevoile privind transcrierea înregistrărilor audio, consemnarea audierilor în timp real și transformarea documentelor scrise de mână în format digital.

Ce instrumente tehnologice sunt necesare la DIICOT

Consultarea Just.AI a scos în evidență faptul că nevoile operaționale diferă de la o structură de parchet la alta, astfel că soluțiile digitale trebuie adaptate specificului activităților desfășurate.

Pentru DIICOT, printre necesitățile identificate se numără urmărirea termenelor din dosare, realizarea unor situații comparative, triajul perchezițiilor informatice și identificarea legăturilor dintre cauze. Aceste instrumente ar putea sprijini gestionarea unor volume mari de informații și analiza conexiunilor dintre probe și dosare.

O altă direcție luată în calcul vizează implementarea treptată a unor soluții tehnologice comune, construite modular și compatibile cu sistemele informatice deja utilizate de instituții. Au fost prezentate inclusiv propuneri pentru dezvoltarea unor platforme interne destinate analizei dosarelor și a probelor tehnice.

Totodată, reprezentanții instituțiilor participante au discutat despre condițiile în care inteligența artificială poate fi utilizată în activitatea judiciară. Printre cerințele considerate esențiale se află securitatea și confidențialitatea datelor, posibilitatea verificării rezultatelor generate de aceste instrumente și păstrarea rolului lor strict auxiliar. Cu alte cuvinte, tehnologia ar urma să sprijine activitatea procurorilor, fără să înlocuiască analiza și decizia umană.

Cine a participat la reuniunea organizată la sediul DIICOT

Pe parcursul întâlnirii, reprezentanții instituțiilor prezente au susținut prezentări referitoare la propriile nevoi de digitalizare și la posibilitățile de integrare a inteligenței artificiale în activitățile pe care le desfășoară.

La finalul reuniunii au formulat concluzii procurorul general al României, Cristina Chiriac, consilierul prezidențial Cosmin-Alexandru Soare-Filatov, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Viorel Cerbu, și inspectorul general al Poliției Române, chestor general de poliție Benone-Marian Matei.