CCR, lovitură pentru Dragnea. Care sunt articolele neconstituționale din Codul de Procedură Penală

În total, CCR a constatat că nu mai puțin de 66 de articole nu respectă Constituția. Iată ce vizează articolele care sunt neconstituționale și care se întorc în Parlament:

- înlocuirea sintagmei ”suspiciune rezonabilă” cu ”indicii temeinice”

-nulitatea probelor obținute nelegal

-dispunerea de către judecător a condamnării doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială dispunerea condamnării exclusiv pentru faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată

-imposibilitatea folosirii probelor obținute în afara mandatului de interceptare

- împiedicarea percheziției fără indicarea obiectelor sau a persoanelor căutate obligația de a șterge definitiv datele obținute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracțiunea pentru care se efectuează urmărirea penală

- introducerea unui nou temei de anulare a sentințelor definitive: nesemnarea sentinței definitive de către unul dintre judecătorii participanți la decizie

-prevederea ca modificările aduse se aplică inclusiv dosarelor aflate în curs de anchetă: ”dispozițiile prezentei legi se aplică tuturor cauzelor aflate în curs de soluționare la data intrării în vigoare și hotărârilor pronunțate până la această dată”.

Curtea Constituțională a României a admis parțial, vineri, sesizările transmise de Instanța supremă, PNL, USR și președintele Klaus Iohannis în legătură cu proiectul legii pentru modificarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea legii privind organizarea judiciară, au precizat, pentru Agerpres, surse din CCR. 

Pe 10 iulie, președintele Klaus Iohannis, i-a transmis o scrisoare președintelui Curții Constituționale a României, Valer Dorneanu, împreună cu sesizarea de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, prin care solicită ca termenul de dezbatere a sesizării să fie astfel stabilit încât opinia Comisiei de la Veneția să poată fi valorificată, potrivit unui comunicat de presă al Administrației Prezidențiale.

"Atât forma adoptată de Senat, cât și forma adoptată de Camera Deputaților diferă de scopul inițial al legii. Dacă, potrivit expunerii de motive, scopul inițiatorilor era precis determinat și limitat la punerea în acord a Codului de procedură penală cu un număr de 18 decizii ale Curții Constituționale sau cu prevederile celor două directive europene, expunerea de motive menționează necesitatea intervenției asupra unui număr de 35 de articole din Codul de procedură penală, forma adoptată de Camera decizională intervine asupra a 199 de articole din Codul de procedură penală" se arată în sesizarea trimisă de Klaus Iohannis lui Valer Dorneanu.

Potrivit sursei citate, "formele adoptate de cele două camere ale Parlamentului modifică aspecte neregăsite în forma inițiatorului precum: condițiile de punere în mișcare sau de exercitare a acțiunii penale (art. I pct. 11), condițiile de stingere a acțiunii penale (art. I pct. 12), condițiile de continuare a procesului penal la cererea suspectului sau a inculpatului (art. I pct. 13), dispoziții referitoare la renunțarea la pretențiile civile (art. I pct. 15), rezolvarea acțiunii civile în procesul penal (art. I pct. 16), eliminarea dispozițiilor referitoare la judecătorul de cameră preliminară, competența instanțelor (art. I pct. 19 - 24), condițiile pentru încheierea actelor pentru unele organe de constatare (art. I pct. 29), procedura de soluționare a abținerii sau recuzării procurorului (art. I pct. 36), drepturile persoanei vătămate (art. I pct. 40), drepturile inculpatului (art. I pct. 82), modalitatea de apreciere a probelor (art. I pct. 52), condițiile de consemnare a declarațiilor (art. I pct. 55), dispoziții referitoare la martori (art. I pct. 60, 63, 64), dispoziții referitoare la metode speciale de supraveghere sau cercetare (art. I pct. 68, 69, 72, 74, 77, 78, 80, 81, 83), dispoziții referitoare la conservarea datelor informatice (art. I pct. 88), dispoziții referitoare la percheziția domiciliară (art. I pct. 92, 93), condițiile percheziției corporale (art. I pct. 98), dispoziții referitoare la efectuarea expertizei (art. I pct. 104, 108), dispoziții referitoare la invocarea nulităților relative (art. I pct. 183), dispoziții privind rechizitoriul (art. I pct. 208, 209), dispoziții referitoare la plângerea împotriva actelor procurorului (art. I pct. 216), dispoziții privind participarea inculpatului la judecată și drepturile acestuia (art. I pct. 226), etc.".

Prin urmare, susține șeful statului, modificările realizate în cadrul procedurii derulate în cele două Camere ale Parlamentului diferă semnificativ de voința politică a autorilor propunerii legislative, motiv pentru care prin raportare la scopul inițial al legii, a fost încălcat principiul bicameralismului.