Curtea Constituțională dezbate miercuri sesizarea președintelui Klaus Iohannis privind aleșii locali care nu își pierd mandatul dacă sunt condamnați la închisoare cu suspendare, dar și cea depusă de parlamentari PSD la legea prin care parlamentarii care și-au angajat rude la cabinete înainte de 2013 nu vor mai putea fi sancționați.
Sesizarea discutată miercuri cu privire la Statutul aleșilor locali a fost depusă pe 22 iunie de către președintele Klaus Iohannis. Președintele a cerut Parlamentului și reexaminarea acestei legi, însă Legislativul i-a respins solicitarea și a adoptat proiectul în forma inițială trimisă la promulgare, scrie News.ro.
Legea modifică dispozițiile referitoare la încetarea de drept a calității de consilier local și de consilier județean, respectiv a calității de primar și de președinte al consiliului județean, astfel încât aceste calități încetează în caz de condamnare, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate cu executare, cu excepția cazurilor de condamnare pentru dare sau luare de mită.
”Pierderea mandatului de către alesul local ce este condamnat prin «hotărâre judecătorească definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu executare» presupune că instanța judecătorească a stabilit în mod definitiv vinovăția condamnatului și a aplicat o pedeapsă privativă de libertate. Odată aplicată pedeapsa, ea urmează a fi executată în condițiile prevăzute de Codul penal și individualizate în fiecare caz în parte de instanța de judecată. Prin urmare toate pedepsele privative de libertate aplicate de instanțe sunt «cu executare», chiar dacă executarea poate fi realizată, în concret, în penitenciar sau prin una din modalitățile prevăzute în Capitolul V privind individualizarea executării pedepsei din Codul penal", explică șeful statului, arătând astfel că o lege care aplică diferențiat sentințele judecătorești ar fi neconstituțională.
În opinia președintelui, ”noua opțiune a legiuitorului este conjuncturală, nu ia în considerare un interes social real și vine în contradicție cu valorile sociale ocrotite prin lege”.
”În opinia noastră, a permite unei persoane care a adus atingere unei valori sociale ocrotite de legea penală și cu privire la care instanța a considerat că prezintă un pericol social să continue exercitarea mandatului de ales local nu este de natură să asigure exercitarea funcțiilor și demnităților publice în coordonatele statului de drept”, arată Klaus Iohannis.
Tot miercuri, CCR va discuta și sesizarea depusă de PSD la propria lege privind interpretarea articolului 38 din Statutul parlamentarilor, care se referă la conflictul de interese.
Un grup de 99 de parlamentari PSD, UDMR, ai minorităților și un liberal a contestat, la CCR, proiectul de lege privind dezincriminarea conflictului de interese în cazul parlamentarilor care și-au angajat rude la cabinetele parlamentare înainte de 2013, inițiat chiar de PSD și UDMR, pe motiv că se suprapune atribuțiilor ÎCCJ și reprezintă o "amnistie".
Proiectul a fost inițiat de Daniel Florea și Florin Iordache (PSD) și de Marton Arpad (UDMR). Sesizarea a fost semnată de 99 de deputați, dintre care 76 ai PSD, 13 ai UDMR (inclusiv inițiatorul Marton Arpad), 9 ai minorităților și un liberal.
Potrivit sesizării, doar Înalta Curte de Casație și Justiție interpretează și se ocupă de aplicarea unitară a legii, astfel încât legea de interpretare adoptată de Parlament "ar putea conduce la un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și ÎCCJ și Justiție, încălcându-se dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituția României".
Semnatarii sesizării atrag atenție și că acest proiect are "efecte retroactive" și reprezintă chiar "o subtilă dezincriminare retroactivă, o amnistie".
Legea a fost depusă de PSD pentru a-i exonera pe deputații și senatorii care și-au angajat rude la birourile parlamentare pe motiv că în Statut această interdicție a fost introdusă abia în 2013, deși parlamentarii erau condamnați pentru aceste fapte prin Codul penal, prin prevederi care au existat și înainte de 2013 și care sunt în vigoare și în prezent privind conflictul de interese.
