CCR amână până în iulie decizia pe tema controversatelor Coduri penale

O nouă amânare din partea CCR în privința sesizărilor pe tema Codurilor penale. Curtea Constituțională va rediscuta dosarul pe 4 iulie, notează Realitatea TV. Este a patra amânare în acest caz sensibil.

CCR a avut pe ordinea de zi, în 22 mai, în 28 mai și în 4 iunie, obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum și a Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție. Obiecțiile au fost formulate de deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal și Uniunii Salvați România, precum și de Președintele României.

De asemenea, CCR a avut pe ordinea de zi, în aceleași ședințe, obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară. Obiecțiile au fost formulate de deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal și Uniunii Salvați România, precum și de președintele României.

De fiecare dată dezbaterile au fost amânate.

Partidele reclamă peste trei sute de modificări ”nocive” aduse Codului penal și Codului de procedură penală care vin ”în contradicție nu doar cu statul de drept, șubrezind politica penală a României și favorizând infractorii, dar și cu Legea fundamentală”.

Semnatarii sesizărilor au invocat atât motive extrinseci, cât și motive intrinseci de neconstituționalitate și apreciază că ambele legi sunt neconstituționale în ansamblul lor.

În cazul modificărilor la Codul penal, de exemplu, USR consideră că legea a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor art. 69 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaților, fapt care aduce atingere prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) și art. 69 din Constituția României.

Similar, în cazul legii care amendează Codul de procedură penală, a fost încălcat principiul bicameralismului, în condițiile în care Camera Deputaților, Cameră decizională, a eliminat mai mult de jumătate din amendamentele adoptate de Senat pentru punerea în acord a dispozițiilor declarate neconstituționale.

”În ciuda declarațiilor puterii, aceste articole nu reprezintă transpuneri ale deciziilor CCR, ci doar voința politică a coaliției PSD-ALDE, a cărei unică preocupare este, de aproape doi ani și jumătate, destructurarea sistemului judiciar și albirea dosarelor corupților, pentru ca infractorii să poată fura liniștiți în continuare, să nu răspundă pentru faptele lor și să rămână și cu banii furați”, a transmis USR, la momentul depunerii sesizării.

”Sunt favorizați direct infractorii, printr-un text de lege”, a spus, la momentul adoptării modificărilor, deputatul liberal Raluca Turcan, care a adăugat că ”dublul condamnat definitiv Liviu Dragnea a coordonat votul colegilor săi de partid”.

”Nimic mai grav, nimic mai descurajant pentru orice om de bună credință. (...) Au dat acest vot astăzi în Parlamentul României împotriva tuturor cerințelor din partea Uniunii Europene, Parlamentul European, Comisia Europeană, Comisia de la Veneția, dar, mai ales, împotriva așteptărilor oamenilor corecți din această țară care își doresc ca legea să fie aceeași pentru toată lumea și în România și să pot să trăiești în respect față de lege”, a declarat liderul deputaților liberali, Raluca Turcan.

Sesizarea președintelui Klaus Iohannis care vizează Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție a fost trimisă CCR în 10 mai.

”Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție a fost transmisă de către Parlament Președintelui României în vederea promulgării la data de 2.05.2019. Această lege a fost supusă controlului anterior de constituționalitate, prin Decizia nr. 650/2018 Curtea Constituțională constatând neconstituționalitatea unora dintre dispozițiile sale”, a transmis șeful statului.

Acesta a precizat că, în procedura reexaminării legii, ”Parlamentul a adoptat legea criticată cu depășirea limitelor fixate prin Decizia nr. 650/2018”.

”Astfel, cu ocazia punerii în acord a unora dintre dispozițiile legii, declarate neconstituționale, cu Decizia nr. 650/2018, Parlamentul, pe de o parte și-a ignorat obligația constituțională de a pune în acord textele din legea criticată cu decizii anterioare ale Curții Constituționale, aspect ce contravine dispozițiilor art. 147 alin. (2) coroborate cu cele ale  art. 147 alin. (1) și alin. (4) din Constituție, iar pe de altă parte, în procedura punerii de acord nu a realizat corelările necesare, adoptând reglementări ce contravin principiului legalității, fiind astfel încălcate prevederile  art. 147 alin. (2) prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituție”, a arătat șeful statului în sesizarea de neconstituționalitate.

Tot atunci, Iohannis a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de Procedură Penală, precum și pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

”Legea a fost transmisă de către Parlament Președintelui României în vederea promulgării la data de 2.05.2019. Această lege a fost supusă controlului anterior de constituționalitate, prin Decizia nr. 633/2018 Curtea Constituțională constatând neconstituționalitatea unora dintre dispozițiile sale. Însă, în procedura reexaminării legii - deschisă potrivit art. 147 alin. (2) din Constituție - Parlamentul a adoptat legea criticată cu încălcarea art. 147 alin. (2) din Constituție. Astfel, cu ocazia punerii în acord a unora dintre dispozițiile legii, declarate neconstituționale, cu Decizia nr. 633/2018, Parlamentul, pe de o parte și-a ignorat obligația constituțională de a pune în acord textele din legea criticată cu decizii anterioare ale Curții Constituționale, aspect ce contravine dispozițiilor art. 147 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 147 alin. (1) și alin. (4) din Constituție, iar pe de altă parte, în procedura punerii de acord nu a realizat corelările necesare, adoptând reglementări ce contravin principiului legalității, fiind astfel încălcate prevederile art. 147 alin. (2) prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituție”, a mai transmis șeful statului.

Modificările Codului Penal și Codului de procedură penală au fost adoptate, în 24 aprilie, de Camera Deputaților, care este Cameră decizională.

Proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală a fost adoptat cu 181 de voturi "pentru” și 83 "împotrivă”, iar cel de modificare a Codui Penal a fost adoptat cu 180 de voturi "pentru" și 81 "împotrivă".

Ambele proiecte au fost dezbătute în procedură de urgență, dat fiind că ordonanțele de urgență care ar fi trebuit să pună în acord codurile cu deciziile Curții Constituționale nu au fost emise.

”Nu s-a adus nicio modificare, nici măcar o virgulă deasupra deciziilor Curții Constituționale”, a spus, după adoptarea proiectelor, liderul de atunci al PSD, Liviu Dragnea.