CCR a publicat motivarea pentru dezincriminarea abuzului în serviciu. Care este justificarea

Motivarea deciziei luate de Curtea Constituțională în 15 iunie a fost publicată miercuri.

Curtea Constituțională explică în motivarea care însoțește decizia privind admiterea parțială a excepției de neconstituționalitate privind abuzul în serviciu - prin care a statuat că este considerată infracțiune doar fapta de abuz în serviciu săvârșită prin încălcarea legii - că, în materie de drept penal, există posibilitatea unor legi cu definiții mai largi, cum este cazul profesioniștilor care sunt obligați să dea dovadă de o mare prudență în exercitarea profesiei lor, motiv pentru care se așteaptă din partea lor să acorde o atenție specială evaluării riscurilor pe care aceasta le prezintă.

Curtea spune astfel că este de datoria acestor "profesioniști" să se asigure că, prin îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, nu încalcă vreo lege sau reglementare.

"Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal", explică judecătorii CCR, cu privire la criticile ridicate de autorii excepției de neconstituționalitate. Curtea susține însă că aceste reglementări trebuie să fie definite în interiorul legii și trebuie să poată fi judecate nu doar subiectiv, ci și obiectiv.

"Deși propriu folosirii în alte domenii, termenul «defectuos» nu poate fi privit ca un termen adecvat folosirii în domeniul penal, cu atât mai mult cu cât legiuitorul nu a circumscris existența acestui element al conținutului constitutiv al infracțiunii de abuz în serviciu de îndeplinirea anumitor criterii", se arată în motivare, Curtea explicând că termenul "defectuos" nu poate fi aplicat în absența unor criterii.

"Curtea constată că termenul «defectuos» nu este definit în Codul penal și nici nu este precizat elementul în legătură cu care defectuozitatea este analizată, ceea ce determină lipsa de claritate și previzibilitate a acestuia", se mai arată în motivare, această critică fiind reținută pentru că duce la interpretări și decizii arbitrare. CCR dă însă o serie de exemple din dreptul penal internațional, precum și din rândul recomandărilor Comisiei de la Veneția și al altor carte privind dreptul, prin care abuzul în serviciu este definit cu sintagma "prin încălcarea legii" - sau a unei definiții echivalente - motiv pentru care vine, la rândul ei, cu o decizie de interpretare, și nu de neconstituționalitate. Judecătorii spun astfel că termenul de "defectuos" nu poate fi interpretat de către instanțe decât "având în vedere aceste aspecte, precum și faptul că persoana care are calitatea de funcționar în sensul legii penale trebuie să poată determina, fără echivoc care este comportamentul ce poate avea semnificație penală". Curtea explică și faptul că "încălcarea legii" se poate referi doar la legi - în sensul prezentat de Constituție - și la Ordonanțe de Urgență, adică la nivelul legiferării primare.

"Curtea statuează că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primară – legi și ordonanțe ale Guvernului. Comportamentul interzis trebuie impus de către legiuitor chiar prin lege (...) neputând fi dedus, eventual, din raționamente ale judecătorului de natură să substituie normele juridice", se arată în motivare, judecătorii explicând că nu pot fi substituite legilor reglementări interne dintr-o unitate sau alta, fișe de post sau alte contracte individuale care stabilesc ordine de îndeplinire a unor atribuții de serviciu.

"S-ar ajunge la situația ca în cazul infracțiunii de abuz în serviciu elementul material al acesteia să fie configurat atât de legiuitor, Parlament sau Guvern, cât și de alte organe, inclusiv persoane juridice de drept privat, în cazul fișei postului, ceea ce nu este de acceptat în sistemul juridic de drept penal", explică judecătorii. Curtea Constituțională arată însă că, în actuala formă, abuzul în serviciu se aplică într-un sens larg, fără a stabili, de exemplu, o anumită valoare a pagubei de la care fapta devine infracțiune și nici nu este definiti "funcționarul public" în sensul restrictiv al legii, ci în sens larg.

"Sfera subiecților activi în cazul infracțiunii de abuz în serviciu excedează sferei persoanelor care au calitatea de funcționari publici în sensul legii penale. Astfel, subiect activ al acestei infracțiuni poate fi și orice persoană fizică, ce exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art.175 alin.(2) din Codul penal ori în cadrul oricărei persoane juridice", se arată în motivare.

Judecătorii spun însă că, deși acest lucru nu atrage după sine vreo critică de neconstituționalitate, formularea nu este suficient de clară pentru a se putea afirma cu siguranță că aceasta a fost și intenția legiuitorului atunci când a incriminat abuzul în serviciu în această formă. "Curtea constată că, în prezent, orice acțiune sau inacțiune a persoanei care se circumscrie calităților cerute subiectului activ, indiferent de gravitatea faptei săvârșite, poate intra în sfera normei de incriminare.

Această constatare determină Curtea să aibă rezerve în a aprecia că aceasta a fost voința legiuitorului când a incriminat fapta de abuz în serviciu. Aceasta cu atât mai mult cu cât Curtea constată că legiuitorul a identificat și reglementat la nivel legislativ extrapenal pârghiile necesare înlăturării consecințelor unor fapte care, deși, potrivit reglementării actuale se pot circumscrie săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, nu prezintă gradul de intensitate necesar aplicării unei pedepse penale", se arată în motivare, cu referire la infracțiuni precum neglijenta în serviciu. În 15 iunie, Curtea Constituțională a decis, în unanimitate, că definiția abuzului în serviciu este constituțională în măsura în care ”executarea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu” din definiția din Codul Penal înseamnă prin încălcarea legii, această decizie urmând să se aplice pe viitor, pentru dosarele care vor fi deschise, și nu pentru cele aflate deja în curs de soluționare.

Judecătorii Curții au decis că articolul din Codul Penal referitor la abuzul în serviciu este constituțional cu condiția ca sintagma ”îndeplinește în mod defectuos” din definirea abuzului să fie considerată echivalentă cu ”îndeplinește cu încălcarea legii”.