Președintele PPMT, Toro T. Tibor, a anunțat, la Târgu Mureș, că formațiunea a elaborat și va supune dezbaterii publice un pachet cu două proiecte de lege referitoare la autonomie - unul privind o lege-cadru și al doilea privind înființarea unei regiuni cu statut special, a Ținutului Secuiesc.
Președintele PPMT, Toro T. Tibor, a declarat, joi, într-o conferință de presă, că un grup de lucru din partid a elaborat, în ultimul an, un pachet cuprinzând două legi referitoare la autonomie, pe care le supune dezbaterii publice și așteaptă ca și UDMR să-și prezinte propriul proiect, pentru a le "armoniza", transmite corespondentul MEDIAFAX.
"Am adresat o rugăminte colegilor de la UDMR, să facă public rezultatul acelui efort deosebit pe care îl depun de un an încoace - la Congresul lor din martie anul trecut au luat decizia de a forma o comisie și de a elabora un proiect de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc. Să facă public unde au ajuns cu această activitate de codificare (...) Nu am primit niciun răspuns relevant în acest sens și PPMT a hotărât să inițieze o dezbatere publică pe acest subiect. Dorim să lansăm un pachet de proiecte legislative privind aceste deziderate. Credem că dreptul la autonomie este un drept constituțional, care trebuie să fie în Constituția României, acum facem public un set de două proiecte legislative, care pune în practică acest drept constituțional la autonomie", a spus Toro.
El a arătat că proiectele legislative ale PPMT au "abordări complementare" față de cel al CNS din 2004 și "foarte probabil" și față de cel pe care îl elaborează UDMR.
Potrivit acestuia, proiectele PPMT vor fi postate pe site-ul partidului vineri, iar dezbaterea publică va dura minimum două luni.
"Noi propunem pentru dezbaterea publică o lege-cadru privind regiunile, vorbim și despre regiuni cu statut special. În acest proiect de lege punem la punct noțiuni de regiune, regiunile cu statut special, cum se constituie acestea, care sunt competențelor regiunilor, cum se împart competențele, organele de conducere ale regiunilor, relația dintre regiune și Guvern, cum se finanțează regiunile. Vorbim despre un fond de solidaritate care încearcă să rezolve diferențe dintre diferitele regiuni ale țării", a spus el.
Potrivit sursei citate, din pachet mai face parte un proiect "de înființare a regiunii cu statut special a Ținutului Secuiesc, care pune în practică dispozițiile legii-cadru".
"Dorim să dăm un exemplu cum s-ar face această lege de înființare a unei regiuni și practic credem că, dacă are priză acest concept, atunci o serie de regiuni pot să se înființeze - fie cu statut special, fie pur și simplu", a spus Toro, arătând că astfel de regiuni ar putea fi Banat, Dobrogea sau Partium.
Potrivit acestuia, proiectele legislative propuse de PPMT păstrează ca subdiviziuni administrative județele, iar legea-cadru nu se referă la autonomia pe criterii etnice, pentru că "nici Ținutul Secuiesc nu e pe criterii etnice", ci se bazează pe criterii "teritoriale".
"Nu dorim să renunțăm la județe. (…) Dar în cadrul Ținutului Secuiesc nu județele sunt importante, ci aceste scaune secuiești, respectiv Târgu Mureș, care trebuie să aibă un statut special, după modelul Bruxelles-ului", a spus el.
Toro a admis că sunt posibile mai multe variante - ca UDMR să îi ignore pe cei de la PPMT, să îi sprijine sau să își prezinte propriul proiect și să le facă concurență -, însă el speră că vor învinge "dialogul și raționalitatea".
"Deci UDMR poate să vină cu proiectul propriu, chiar aștept să vină cu proiect propriu și să vorbim în continuare depre armonizarea acestor proiecte. Nu sunt proiecte contradictorii, foarte probabil, sunt proiecte complementare și prin dialog putem avea un proiect comun", a spus Toro.
El a adăugat că PPMT are "parteneri strategici", precum CNS și CNMT în această dezbatere publică, însă UDMR este vizată ca "partener principal", pentru că, în final, proiectele legislative trebuie să ajungă în Parlament și există trei căi în acest sens: fie venind de la Guvernul în care se regăsește și UDMR, fie de la grupul parlamentar al UDMR sau de la unii aleși - varianta cea mai probabilă -, fie în urma strângerii celor 250.000 de semnături necesare pentru o inițiatvă cetățenească.
"Am cerut colegilor noștri de la UDMR, care actualmente sunt în coaliția de guvernământ, să vorbească în mod deschis despre acest subiect. Atunci când sunt la guvernare sau în apropierea puterii nu vorbesc despre acest subiect, numai când sunt în opoziție. Credem că nu se mai poate tolera acest limbaj dublu și cred că numai atunci putem fi înțeleși de către majoritate dacă vorbim în mod deschis", a conchis Toro.
