Coronavirus - România: 31381 de cazuri confirmate

Vezi mai multe detalii

ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014: Europarlamentarii români sunt aleşi proporţional

Sunday, 25 May 2014, 11:37 Sursă: Mediafax

ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014. Astfel, fiecare partid prezintă pe buletinul de vot opţiunea sa de candidaţi care să obţină mandatul de cinci ani în Parlamentul European.

Alianţa electorală PSD-UNPR-PC, PDL, PNL, PMP, UDMR, PPDD, PNŢCD, Forţa Civică, PRM, Partidul Noua Republică, Partidul Ecologist Român, Partidul Verde, Partidul Alternativa Socialistă, Alianţa Naţională a Agricultorilor şi Partidul Dreptăţii Sociale sunt formaţiunile care se află în competiţie la scrutinul de duminică.

ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014. Candidaţii independenţi sunt: Georgiana-Corina Ungureanu, Constantin-Titian Filip, Dănuţ Liga, Paul Purea, Iulian Capsali Pericle, Peter Costea, Mircea Diaconu şi Valentin Eugen Dăeanu.

Potrivit legii, membrii din România în Parlamentul European sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

La finalul scrutinului, Biroul Electoral Central va centraliza voturile exprimate atât în România, cât şi în secţiile de votare din străinătate. BEC este cel care stabileşte alocarea celor 32 de mandate de europarlamentari, în funcţie de numărul de voturi obţinut de fiecare partid, alianţă sau candidat independent.

Atribuirea mandatelor se face în mod proporţional prin ceea ce se numeşte metoda d'Hondt. Legea pentru organizarea alegerilor europarlamentare stabileşte, însă, o serie de criterii care sunt luate în calcul în acest proces de alocare a mandatelor. Astfel, contează în această etapă voturile valabil exprimate şi doar voturile formaţiunilor care au depăşit pragul electoral de 5% din totalul voturilor valabil exprimate. Partidele care obţin sub 5% nu pot adjudeca mandate de europarlamentar.

ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014. Astfel, BEC constată numărul total al voturilor valabil exprimate la nivelul întregii ţări, la care se adaugă voturile secţiilor din străinătate. Acest număr este împărţit la numărul de mandate, 32 în cazul României, pentru a obţine un coeficient electoral, care înseamnă de fapt “câte voturi valabil exprimate sunt necesare pentru un mandat de europarlamentar”.

Dacă un candidat independent atinge acest coeficient electoral, acesta obţine mandatul de europarlamentar.

De asemenea, numărul de mandate obţinut de partidele sau alianţele care depăşesc pragul de 5% este stabilit în funcţie de numărul de voturi valabil exprimate în favoarea acelei formaţiuni politice, raportat la coeficientul electoral.

ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014. Adică, de pe lista de candidaţi a fiecărui partid sau alianţe vor intra în Parlamentul European atâţia pretendenţi câţi rezultă din împărţirea numărului de voturi câştigate la coeficientul electoral. De pe fiecare listă de candidaţi primii care primesc mandatul sunt cei aflaţi în fruntea listei partidului.

Cu cât vin mai puţini alegători la vot, cu atât ponderea electoratului fidel unor formaţiuni determină într-o mai mare măsură rezultatul, astfel încât partidele cu capacitate mai mare de mobilizare a propriilor simpatizanţi sunt avantajate.

ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014. Potrivit legii de organizare a alegerilor europarlamentare, scrutinul poate fi anulat doar în cazul în care frauda electorală se dovedeşte a influenţa mecanismul de atribuire a mandatelor.

O eventuală cerere de anulare a alegerilor pentru fraudă se poate face numai de către formaţiunile politice sau candidaţii independenţi care au participat la alegeri, fiind necesară motivarea temeinică a solicitării şi dovezile pe care se întemeiază.

ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014. CINE SUNT CANDIDAŢII

Un număr de 572 de candidaţi din partea a 15 formaţiuni politice şi opt candidaţi independenţi concurează pentru a câştiga, în urma scrutinului, un mandat de eurodeputat.

Formaţiunile politice care au propus liste de candidaţi pentru ALEGERILE EUROPARLAMENTARE sunt, în ordinea în care figurează pe buletinele de vot: PDL, PMP, UDMR, Alianţa electorală PSD-UNPR-PC, PNL, PRM, Alianţa Naţională a Agricultorilor, Partidul Dreptăţii Sociale, Partidul Noua Republică, Partidul Verde, Forţa Civică, Partidul Ecologist Român, Partidul Alternativa Socialistă, PNŢCD şi PPDD.

ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014. Care este MIZA scrutinului

Ultimii pe buletinele de vot, care cuprind pe fiecare pagină câte patru patrulatere cu listele de candidaţi, sunt înscrişi candidaţii independenţi, în ordine, începând cu poziţia 16, Georgiana-Corina Ungureanu, Constantin-Titian Filip, Dănuţ Liga, Paul Purea, Iulian Capsali Pericle, Peter Costea, Mircea Diaconu şi Valentin Eugen Dăeanu.

Pentru alegerile de duminică au fost organizate 18.532 secţii de votare în ţară şi 190 de secţii în străinătate pentru alegătorii români aflaţi în străinătate. Potrivit celei mai recente informări, făcută de AEP pe 16 mai, numărul de alegători înscrişi în listele electorale permanente este de 18.226.995. Această cifră va fi actualizată cu o zi înainte de euroalegeri.

ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014. CUM SE VOTEAZĂ

Alegătorii pot vota la secţia de votare unde sunt înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală specială ori la orice altă secţie de votare, potrivit legii. Vor exista şi liste suplimentare pentru aceia care nu se află în localitatea de domiciliu.

ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014"Cetăţenii care în ziua alegerilor se află în localitatea (comună, oraş, municipiu) de domiciliu îşi vor exercita dreptul de vot la secţia la care sunt înscrişi în listele electorale permanente. Cetăţenii care în ziua alegerilor se află în altă localitate (comună, oraş, municipiu) decât cea de domiciliu, îşi vor exercita dreptul de vot la orice secţie de votare urmând a fi înscrişi în lista electorală suplimentară", precizează Biroul Electoral Central.

Alegătorul resortisant (cetăţean al României care are dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European) şi alegătorul comunitar (orice cetăţean al unui stat membru UE - altul decât România - care are dreptul de a alege în România pentru PE, având domiciuliu sau reşedinţă în România) prezintă actul de identitate, respectiv documentul de identitate biroului electoral al secţiei de votare.

ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014. De ce este important să votăm DUMINICĂ

Acestea sunt, în cazul alegătorului resortisant, cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul, iar în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români aflaţi în străinătate sau de cetăţenii români domiciliaţi în străinătate.

Alegătorii vor trebui să se prezinte la vot cu orice document eliberat de statul membru al cărui cetăţean este titularul, altul decât România şi care este considerat act de identitate în statul emitent.

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă sau de pe lista electorală specială, după care alegătorul semnează în listă la poziţia destinată acestuia.

ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014: Bucureştenii pot să-şi facă acte de identitate şi în weekend

În listele electorale suplimentare sunt trecuţi şi alegătorii care se prezintă la vot şi fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective, însă au fost omişi din lista electorală permanentă sau din copia de pe aceasta existentă la secţia de votare.

Alegătorii resortisanţi care în ziua de referinţă se află în altă localitate decât cea de domiciliu îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, fiind înscrişi de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare în listele electorale suplimentare.

EUROPARLAMENTARE 2014De asemenea, alegătorii resortisanţi care se află în străinătate votează la orice secţie de votare organizată în străinătate şi sunt înscrişi în listele electorale suplimentare, la fel ca şi alegătorii resortisanţi care îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale.

Cetăţenii români care se află în străinătate votează pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European numai dacă nu se regăsesc în tabelul întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă cu cetăţenii români care îşi exercită dreptul de vot la alegerile pentru PE în alt stat membru al Uniunii Europene.

EUROPARLAMENTARE 2014. Aproape 400 de milioane de europeni, chemați la urne pentru a alege un nou PE

La secţia de votare, în baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă, suplimentară sau de pe lista electorală specială, preşedintele sau membrul biroului electoral al secţiei de votare desemnat de acesta îi încredinţează alegătorului buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea "VOTAT" pe care acesta o va aplica pe buletinul de vot.

ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "VOTAT" înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidaţi sau prenumele şi numele candidatului independent pe care îl votează.

Potrivit legii, sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ştampila "VOTAT" sau la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere.

Votul este valabil în cazul în care, deşi ştampila aplicată a depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidentă.

EUVOX 2014, aplicaţia care te ajută să îţi lămureşti preferinţele electorale

Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secţiei de votare.

După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel încât pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară, şi le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.

La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea "VOTAT", dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot iniţial.

ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014. Cum pot fi fraudate alegerile: de la metoda Tipografia, la turismul electoral

Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta, după care preşedintele aplică pe actul de identitate sau, după caz, pe documentul de identitate al alegătorului ştampila cu menţiunea "VOTAT" şi data scrutinului sau, după caz, un timbru autocolant cu menţiunea "VOTAT" şi data scrutinului.

ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua alegerilor, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială la aceştia pentru a-şi exprima votul.

Urna specială va putea fi folosită şi în cazul persoanelor reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanelor care sunt în executarea unei pedepse privative de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale.

ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014. ÎNCHIDEREA URNELOR

La ora 21.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea sălii unde se votează. Alegătorii care la această oră se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

Legea prevede că preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii. Atribuţiile acestuia, în această privinţă, se întind şi în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice până la o distanţă de 500 metri.

În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi şi de observatori, nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

Gigi Becali NU are drept de vot la EUROPARLAMENTARE

Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale, persoanelor însărcinate cu menţinerea ordinii şi persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră. Suspendarea este anunţată prin afişare la uşa sediului secţiei de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declanşat suspendarea.

În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi celelalte documente şi materiale ale biroului electoral al secţiei de votare vor rămâne sub pază permanentă. În timpul suspendării nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secţiei de votare în acelaşi timp. Candidaţii şi observatorii care asistă la votare nu pot fi obligaţi să părăsească sala de votare în acest timp.

EUROPARLAMENTARE: BOR recomandă votarea candidaţilor care dovedesc că pot apăra familia tradiţională

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau, în lipsa acestuia, locţiitorul este obligat să primească şi să înregistreze orice sesizare scrisă cu privire la nereguli produse în timpul procesului de votare, înaintată de membri ai biroului electoral al secţiei de votare, candidaţi, observatori ori alegători prezenţi în secţia de votare pentru exercitarea dreptului de vot.

ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014Potrivit legii, constituie contravenţii refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi, înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul sau, după caz, documentul de identitate ori care refuză să semneze în lista electorală în care este înscris pentru primirea buletinului de vot şi a ştampilei cu menţiunea "VOTAT", neaplicarea ştampilei cu menţiunea "VOTAT" sau a timbrului autocolant pe actul sau, după caz, documentul de identitate, precum şi reţinerea acestora, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare.

Sunt, de asemenea, contravenţii şi continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum şi sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit competitor şi purtarea pe durata votării, de către membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, persoanele însărcinate cu paza sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandă electorală.

ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014: Câte persoane arestate au drept de vot

În ziua votării, între orele 7.00 şi 21.00 sunt interzise comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare.

ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014Informaţii suplimentare privind Parlamentul European şi procedura de vot pot găsite într-un "Ghid al alegătorului", pe site-ul www.roaep.ro, material realizat de Biroul de Informare al Parlamentului European în România şi Autoritatea Electorală permanentă – Centrul de studii, parteneriate şi programe pentru dezvoltarea managementului electoral.

Alte articole din: POLITICĂ
Alte articole din: POLITICĂ