Alegeri președinte 2019. Primul tur în cazul alegerilor prezidențiale 2019 vor avea loc pe 10 noiembrie. În cazul în care niciunul dintre candidați nu întrunește majoritatea de voturi valabil exprimate ale alegătorilor înscriși în listele electorale permanente, se organizează al doilea tur de scrutin, în data de 24 noiembrie 2019.
Pot vota cetățenii români care au vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv.
Votarea începe duminică la ora 7.00 și se încheie la ora 21.00. Prin excepție, votarea în străinătate se desfășoară și pe parcursul zilelor de vineri și sâmbătă imediat anterioare zilei votării. În ziua de vineri, votarea începe în ziua de vineri, ora locală 12.00 și se încheie la ora locală 21.00, iar în ziua de sâmbătă, votarea se deschide la ora locală 7.00 și se încheie la ora locală 21.00 (art. 44 din Legea 370/2004).
Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot își pot să exercita dreptul de vot până cel mult la ora 23.59 (art. 46 din Legea 370/2004).
Alegeri președinte 2019. Candidați
Alegeri președinte 2019. Ordinea în care cei 14 candidați apar pe buletinul de vot a fost stabilită de către Biroul Electoral Central (BEC) prin tragere la sorți.
Klaus Iohannis
Alegeri președinte 2019. Primul este chiar președintele Klaus Iohannis, care își dorește un al doilea mandat la Palatul Cotroceni. Este susținut de PNL. Născut la Sibiu, are 60 de ani și a absolvit Facultatea de Fizică de la Cluj. A fost profesor de fizică, iar apoi inspector școlar. Vreme de 14 ani, între 2000 și 2014, a fost primar al municipiului Sibiu. A câștigat primul mandat de președinte cu peste 6, 2 milioane de voturi, după o finală cu Victor Ponta.
Cine NU are drept de vot la alegerile prezidențiale 2019
Theodor Paleologu
Pe poziția a doua a buletinului de vot găsim un fost ambasador în Danemarca și Islanda. Theodor Paleologu, 46 de ani, a renunțat la diplomație pentru a intra în politică în 2008. A fost ales deputat de București (PDL/PMP) și a deținut postul de ministru al Culturii timp de un an. A studiat Filosofia la Sorbona și are un doctorat în științe politice la Universitatea Ludwig Maximilian din München. Este susținut de PMP.
Dan Barna
Dan Barna, propus de alianța USR – PLUS pentru funcția de președinte, este pe poziția a treia a buletinului de vot. Deputat și președinte al Uniunii Salvați România, s-a născut în urmă cu 44 de ani la Sibiu și este jurist de profesie. În 2016 a fost secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene în guvernul Cioloș.
Alegeri președinte 2019. Kelemen Hunor
Următorul candidat, pe poziţia a patra a buletinului de vot este liderul UDMR, Kelemen Hunor. Are 51 de ani și este deputat din anul 2000. A fost ministru al Culturii în două rânduri. Kelemen Hunor are specializări în medicină veterinară, dar și în filosofie. Este autorul unui roman și a mai multor volume de poezie. Pentru activitatea literară a obținut în anul 1995 Premiul Uniunii Scriitorilor.
Viorica Dăncilă
Alegeri președinte 2019. Viorica Dăncilă este candidatul PSD la funcția de președinte al României. A ajuns la conducerea Guvernul României în ianuarie 2018, iar din luna mai a acestui an a preluat conducerea PSD, după încarcerarea fostului lider, Liviu Dragnea. Viorica Dancilă a fost europarlamentar între 2009 și 2018. Născută la Roșiorii de Vede, are 55 de ani, este absloventă a Institutului de Petrol și Gaze din Ploiești și a fost inginer și profesor de tehnologie.
Cătălin Ivan
Un alt fost europarlamentar, Cătălin Ivan este candidatul Partidului Alternativa pentru Demnitate Naţională (ADN). Cătălin Ivan, 40 de ani, este economist, iar cele două mandate din Parlamentul European le-a obținut pe listele PSD.
Ninel Peia
Urmează pe buletinele de vot un fost deputat PSD, Ninel Peia, care candidează din partea partidului Neamul Românesc.
Alegeri președinte 2019. Sebastian-Constantin Popescu
Cel mai tânăr dintre candidați, Sebastian-Constantin Popescu, este reprezentantul partidului Noua Românie.
John Ion Banu
Alegeri președinte 2019. Pe poziția a noua îl găsim pe John Ion Banu, fondatorul partidului Națiunea Română.
Mircea Diaconu
Fostul actor Mircea Diaconu, susținut de ALDE și Pro România completează lista candidaților. Are 69 de ani și a intrat în politică în 2008, când a fost ales senator pe listele PNL. Iar în 2012 a fost pentru câteva luni ministru al Culturii în cabinetul condus de Victor Ponta. În ultimii cinci ani a fost europarlamentar independent. Acum este susținut de Pro România și de ALDE.
Bogdan Stanoevici
Un alt actor și director de circ, Bogdan Stanoevici, este candidatul independent aflat pe poziția a 11-a a buletinului de vot. A fost ministru pentru românii de pretutindeni în guvernul Ponta.
Alegeri președinte 2019. Ramona Ioana Bruynseels
Ramona Ioana Bruynseels, 39 de ani, este candidata Partidul Puterii Umaniste din România. A absolvit Facultatea de Drept din Cluj și are un masterat în managementul administrației publice la Școala de Guvernare John F. Kennedy, în cadrul Universității Harvard. A fost consilier de stat pentru mediul de afaceri în aparatul premierului Viorica Dăncilă.
Viorel Cataramă
Urmează cel mai bogat dintre candidați, cel puțin potrivit declarațiilor de avere. Viorel Cataramă, 64 de ani, candidează susținut de Partidul Dreapta Liberală, formațiune pe care a înființat-o după plecarea din Partidul Național Liberal. Este om de afaceri și a fost senator PNL.
Alexandru Cumpănaşu
Lista este încheiată de Alexandru Cumpănaşu, unchiul Alexandrei Măceșanu, care a decis să candideze independent la Președinție după tragedia de la Caracal în care nepoata sa a fost ucisă. Este președintele Asociației pentru Implementarea Democrației și președinte al Coaliției Naționale pentru Modernizarea României, scrie digi24.ro.
Conform mai.gov.ro, la alegerile prezidențiale 2019 nu au drept de vot: debilii sau alienații mintal puși sub interdicție și nici persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.
Alegeri președinte 2019. EXIT POLL-uri
Biroul Electoral Central a acreditat trei institute pentru efectuarea de sondaje de opinie la ieşirea de la urne la alegerile prezidenţiale, la nivel naţional.
Potrivit BEC, au fost acreditate să realizeze sondaje la ieşirea de la urne atât pe 10 noiembrie, cât şi pe 24 noiembrie:
- Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS
- Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie - IRES
- Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde
Operatorii de sondaj au acces în zona de protecţie de 500 de metri a secţiilor de votare, în intervalul orar 7,00 - 21,00, dar nu în interiorul secţiilor, se arată în deciziile BEC.
Totodată, aceştia au obligaţia de a nu tulbura ordinea şi liniştea publică şi de a nu interveni în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor.
Trei sondaje de tip exit-poll la alegerile prezidenţiale
Alegeri președinte 2019. Cine poate vota în străinătate?
Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în România care în ziua votării se află în țară își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic și, în cazul elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar.
Alegeri președinte 2019. Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români care votează în străinătate sau de cetățenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.
Cine va putea vota pe listele suplimentare
Potrivit art. 44 din Legea nr. 370/2004, alegătorul votează la una dintre următoarele secții de votare:
în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială unde își are domiciliul sau reședința, poate vota numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își are domiciliul ori reședința, conform legii;
în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde își are domiciliul sau reședința, poate vota la orice secție de votare din cadrul acesteia;
în cazul în care îndeplinește funcția de membru al biroului electoral al secției de votare sau de operator de calculator al biroului electoral al secției de votare ori asigură menținerea ordinii, votează la secția de votare unde își desfășoară activitatea;
în cazul în care are mobilitate redusă poate vota la orice secție de votare care îi asigură accesul la vot;
în cazul în care se află în străinătate, poate vota la orice secție de votare organizată în străinătate.
De asemenea, cetățenii români au posibilitatea de a vota prin corespondență, dacă s-au înregistrat online în acest sens.
Urna mobilă
Alegeri președinte 2019. Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, din țară, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua votării, însoțită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puțin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării – ștampilă cu mențiunea “VOTAT”, buletine de vot și timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea (art. 45 alin. (1) din Legea 370/2004).
Cererile de votare prin intermediul urnei speciale formulate de persoanele cu drept de vot internate în spitale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării, la mai multe secții de votare din localitatea în care se află spitalul, stabilite prin decizie a biroului electoral județean sau a biroului electoral al sectorului municipiului București, după caz (art. 45 alin. (5) din L 370/2004).
Alegeri președinte 2019. Votul în penitenciare
Procedura de exercitare a dreptului de vot de către persoanele reținute, deținute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu și-au pierdut drepturile electorale este stabilită prin decizie a Biroului Electoral Central (art. 45 alin. (3) din L 370/2004).
Președintele biroului electoral al secției de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiții. Atribuțiile acestuia se întind și în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum și pe străzi și în piețe publice, până la o distanță de 500 m.
În afară de membrii biroului electoral al secției de votare, de operatorii de calculator, de persoanele însărcinate cu menținerea ordinii, de candidații, persoanele acreditate, reprezentanții Autorității Electorale Permanente și membrii birourilor electorale ierarhic superioare și de personalul tehnic desemnat să asigure remedierea deranjamentelor sistemelor informatice și de comunicații utilizate în procesul electoral, nicio altă persoană nu poate staționa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.
Pentru menținerea ordinii, președintele biroului electoral al secției de votare are la dispoziție mijloacele de ordine necesare, asigurate de primar și de prefect, împreună cu reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne.
Modificări de ultima oră pentru alegerile prezidențiale. Anunțul STS despre afișarea rezultatelor
Când se încheie campania electorală?
Campania electorală pentru alegerea Președintelui României începe la data de 12 octombrie 2019 și se termină la data de 9 noiembrie 2019, ora 7.00. În cazul organizării turului II de scrutin, campania electorală începe la data de 15 noiembrie 2019 și se încheie la data de 23 noiembrie 2019, la ora 7.00.
Alegeri președinte 2019. În campania electorală candidații și, după caz, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care i-au propus, precum și cetățenii au dreptul să își exprime opiniile în mod liber și fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marșuri, precum și prin mass-media. Organizarea mitingurilor, adunărilor și marșurilor se poate face numai cu autorizările prevăzute de legislația în vigoare.
Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept.
În unitățile militare, în unitățile de învățământ, în timpul programului de învățământ, în sediile reprezentanțelor diplomatice, precum și în penitenciare, acțiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise.
Alegeri președinte 2019. Ce nu aveți voie să faceți în ziua votului?
CONTRAVENȚII prevăzute de Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dacă acestea nu constituie infracțiuni (art. nr. 55):
a) înscrierea cu bună știință a unui alegător în mai multe liste electorale permanente, înscrierea în listele electorale sau listele electorale suplimentare a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot;
b) păstrarea listelor electorale permanente în condiții necorespunzătoare;
Alegeri președinte 2019. c) neefectuarea la termen a comunicărilor prevăzute de lege și neoperarea acestora în listele electorale permanente;
d) efectuarea de operațiuni în listele electorale permanente de către persoane neautorizate;
e) necomunicarea către Autoritatea Electorală Permanentă a modificărilor operate în lista electorală permanentă;
f) încălcarea dispozițiilor art. 4 alin. (2) și art. 27 alin. (3);
g) încălcarea dispozițiilor referitoare la afișarea propunerilor de candidaturi prevăzute la art. 31 alin. (3);
h) folosirea de către un candidat a semnului electoral înregistrat la Biroul Electoral Central de către un alt candidat;
i) neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfășurării normale a adunărilor electorale, precum și distribuirea și consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări;
AEP anunță că vor fi cozi la votul din străinătate la alegerile prezidențiale 2019
j) distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale permanente, a copiilor de pe acestea sau a listelor electorale suplimentare;
k) nerespectarea dispozițiilor art. 37 alin. (1), (3), (4) și ale art. 39 alin. (4);
l) afișarea listelor electorale permanente, a copiilor de pe acestea sau a listelor electorale suplimentare; distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a platformelor-program afișate sau a oricăror altor afișe ori anunțuri de propagandă electorală tipărite;
m) nerespectarea deciziilor și hotărârilor birourilor electorale; nerespectarea hotărârilor și instrucțiunilor Autorității Electorale Permanente; nerespectarea hotărârilor Curții Constituționale;
n) tipărirea fără drept de buletine de vot, în vederea utilizării acestora în ziua alegerii;
Alegeri președinte 2019. o) refuzul de a permite accesul persoanelor acreditate în localul secției de votare, cu excepția cazurilor în care președintele biroului electoral al secției de votare limitează accesul persoanelor acreditate în localul secției de votare datorită mărimii acestuia;
p) refuzul de a primi și înregistra o întâmpinare, contestație sau orice altă cerere, formulată în scris;
q) refuzul de a se conforma dispozițiilor președintelui biroului electoral al secției de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot și în împrejurimi;
r) înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate ori care refuză să semneze în lista electorală sau lista electorale suplimentare în care este înscris pentru primirea buletinului de vot și a ștampilei cu mențiunea «VOTAT»;
r^1) nerespectarea dispozițiilor legale privind prezența altor persoane în cabina de vot;
s) neaplicarea pe actul de identitate a ștampilei cu mențiunea “VOTAT” sau a timbrului autocolant, după caz, precum și reținerea actului de identitate, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secției de votare;
ș) nerespectarea dispozițiilor art. 48 alin. (1) lit. e) privind citirea cu voce tare a opțiunii exprimate pe buletinul de vot; întocmirea de către birourile electorale ale secțiilor de votare a proceselor-verbale, cu încălcarea dispozițiilor prezentei legi;
t) continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum și sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secțiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit candidat;
ț) purtarea pe durata votării de către membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, persoanele însărcinate cu paza, persoanele acreditate sau de către operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice sau ai societăților comerciale ori ai organizațiilor neguvernamentale de ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandă electorală;
u) încălcarea de către membrii birourilor electorale a obligației de a participa la activitatea acestor birouri;
Alegeri președinte 2019. v) refuzul președintelui biroului electoral sau al locțiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptățite potrivit prevederilor prezentei legi;
w) încălcarea condițiilor de acreditare de către persoanele acreditate potrivit art. 47 și operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice, ai societăților comerciale ori ai organizațiilor neguvernamentale care au fost acreditate de Biroul Electoral Central prin decizie;
x) nerespectarea dispozițiilor art. 10-12 privind delimitarea, numerotarea și stabilirea secțiilor de votare;
y) nerespectarea dispozițiilor art. 39 alin. (1)-(3) și (5);
z) nerespectarea dispozițiilor art. 41 privind afișajul electoral;
aa) nerespectarea dispozițiilor art. 43 alin. (12) privind comercializarea și consumul băuturilor alcoolice;
ab) nerespectarea dispozițiilor art. 43 alin. (4);
ac) nerespectarea dispozițiilor art. 48 alin. (1) lit. c).
Contravențiile prevăzute la art. 55 lit. b), c), d), e), g), j), k), l), m), o), p), ș), ț), u), v), z), ab) și ac) se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, cele de la lit. f), h), q), t), w), x) și aa), cu amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei, cele de la lit. a), i), n), r), r^1), s) și y), cu amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei.
Sondaj de ultimă oră. Candidatul la prezidențiale care a scăzut dramatic în intenția de vot
Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 55 și aplicarea sancțiunilor prevăzute la alin. (1) se fac de către:
a) ofițerii, agenții și subofițerii din cadrul Poliției Române, Poliției de Frontieră Română și Jandarmeriei Române, precum și polițiștii locali, pentru faptele prevăzute la art. 55 lit. i), k), l), n), o), q), r), r^1), t), w), z) și aa);
Alegeri președinte 2019. b) președintele biroului electoral județean, biroului electoral al sectorului municipiului București sau al biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, pentru faptele prevăzute la art. 55 lit. j), p), ș), ab) și ac);
c) președintele Biroului Electoral Central, pentru faptele prevăzute la art. 55 lit. f), g) și h);
d) președintele biroului electoral, în cazul săvârșirii contravențiilor de către membrii acestuia, ori președintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârșirii contravențiilor de către președinții birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locțiitorii acestora, pentru faptele prevăzute la art. 55 lit. n), s), ț), u) și v);
e) împuterniciții președintelui Autorității Electorale Permanente, pentru faptele prevăzute la art. 55 lit. a), b), c), d), e) și x);
f) împuterniciții președintelui Autorității Electorale Permanente, în cazul în care fapta prevăzută la art. 55 lit. m) este săvârșită de autorități ale administrației publice centrale sau locale și în cazul în care fapta prevăzută la art. 55 lit. y) este comisă de altcineva decât de radiodifuzori; președintele biroului electoral, în cazul în care fapta prevăzută la art. 55 lit. m) este săvârșită de către membrii biroului electoral, ori președintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârșirii faptei prevăzute la art. 55 lit. m) de către președinții birourilor electorale ierarhic inferioare; polițiști, în cazul în care fapta prevăzută la art. 55 lit. m) este săvârșită de alte persoane fizice sau juridice;
g) Consiliul Național al Audiovizualului, care se autosesizează sau poate fi sesizat de către cei interesați, pentru faptele prevăzute la art. 55 lit. y), în cazul în care acestea sunt comise de radiodifuzori.
Alegeri președinte 2019. Infracțiuni penale
Alegeri președinte 2019. ART. 385
Împiedicarea exercitării drepturilor electorale
(1) Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
(2) Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Peste 25.000 de tablete predate de STS în țară și în străinătate
ART. 386
Coruperea alegătorilor
(1) Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Nu intră în categoria bunurilor prevăzute în alin. (1) bunurile cu valoare simbolică, inscripţionate cu însemnele unei formaţiuni politice.
ART. 387
Alegeri președinte 2019. Frauda la vot
(1) Fapta persoanei care votează:
a) fără a avea acest drept;
b) de două sau mai multe ori;
c) prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Alegeri președinte 2019. (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.
ART. 388
Frauda la votul electronic
Tipărirea şi utilizarea de date de acces false, accesarea frauduloasă a sistemului de vot electronic sau falsificarea prin orice mijloace a buletinelor de vot în format electronic se pedepsesc cu închisoarea de la unu la 5 ani.
ART. 389
Violarea confidenţialităţii votului
(1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepseşte cu amendă.
(2) Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secţiei de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Șeful AEP: "Votul în diaspora se poate prelungi în toate cele 3 zile"
ART. 390
Alegeri președinte 2019. Nerespectarea regimului urnei de vot
(1) Deschiderea urnelor, înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secţiei de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiţii decât cele prevăzute de lege se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.
ART. 391
Falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale
(1) Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Alegeri președinte 2019. (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă ori de pe lista electorală complementară a unor persoane care nu figurează în această listă.
(3) Introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare sau determină repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(4) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informaţional naţional necesar stabilirii rezultatelor alegerilor.
ART. 393
Sancţionarea tentativei
Tentativa la infracţiunile prevăzute în art. 385 şi art. 387-391 se pedepseşte
