SRI știa de pericolul sabotajelor rusești încă de la începutul anului! Dezvăluirile șefului ROMARM

Șeful ROMARM spune că avertismentul a venit direct de la Serviciul Român de Informații și că fabricile au luat măsuri suplimentare pentru a-și proteja angajații și activitatea. Între timp, anchetatorii au identificat trei suspecți, doi bieloruși și un ucrainean, despre care susțin că ar fi acționat la comanda unor coordonatori din Federația Rusă.

Șeful ROMARM confirmă că SRI a avertizat fabricile de armament încă de la începutul anului

Răzvan Pîrcălăbescu a declarat joi, 29 octombrie, că riscul unor atacuri asupra industriei românești de apărare nu era o informație nouă pentru conducerea ROMARM. Compania primise încă de la începutul anului avertismente privind posibile acțiuni de sabotaj, iar mesajul transmis de SRI a fost ca fabricile să fie mult mai atente la securitate.

Directorul susține că aceste informații au apărut într-o perioadă în care România își intensifica relațiile cu Ucraina în domeniul producției de armament și drone. Tocmai această colaborare ar fi putut transforma unitățile românești în ținte pentru persoane care urmăreau să afecteze industria militară. În urma avertismentelor, conducerea companiei a decis să întărească măsurile de pază și să le ceară angajaților să fie mai atenți la orice activitate suspectă din apropierea fabricilor.

Ce măsuri au fost luate după avertismentul SRI. ROMARM își întărește sistemul de securitate

Directorul ROMARM spune că avertismentele nu au fost ignorate și că fabricile au început să își îmbunătățească măsurile de protecție înainte de incendiul de la Brașov. Mai mult, compania pregătește schimbări în modul în care este organizată securitatea întregului grup. Potrivit lui Răzvan Pîrcălăbescu, actualul serviciu responsabil de această activitate urmează să fie transformat într-un departament, iar ROMARM va avea și un centru de comandă.

Scopul este ca eventualele amenințări să fie observate mai repede, iar informațiile să ajungă imediat la persoanele care trebuie să intervină. Directorul consideră că fabricile sunt acum mai bine pregătite să facă față unor asemenea situații, dar susține că măsurile de securitate vor continua să fie întărite, mai ales după descoperirea rețelei investigate de SRI și DIICOT.

Fabrica CARFIL din Brașov fusese avertizată încă din primăvară

Nu doar conducerea ROMARM primise informații despre posibilitatea unor atacuri. Mircea Tanțău, directorul fabricii CARFIL din Brașov, a explicat că și unitatea pe care o conduce fusese avertizată încă din primăvara anului 2026, iar informațiile au fost reluate în august. Conducerea fabricii a intensificat atunci verificările, a instruit personalul de pază și le-a cerut angajaților să anunțe imediat dacă observă persoane care fotografiază sau supraveghează zona fără un motiv clar.

Totodată, accesul mașinilor în parcarea din apropierea uzinei a fost restricționat. Directorul a povestit că au existat și persoane care păreau interesate să urmărească activitatea fabricii, dar care au fost îndepărtate de angajați. Cu toate acestea, în septembrie, un incendiu provocat în apropierea uzinei avea să declanșeze o anchetă de amploare.

Cum ar fi pregătit suspecții sabotajul de la Brașov

Incendiul care a declanșat ancheta a izbucnit pe 14 septembrie 2026, într-o hală aflată pe platforma industrială CARFIL din Brașov. Flăcările au afectat mai multe firme care funcționau în apropierea fabricii de armament, însă nu și uzina propriu-zisă. Potrivit unor informații atribuite surselor judiciare, cei doi suspecți bieloruși ar fi intrat în România prin vestul țării, prezentându-se drept turiști, și ar fi închiriat un apartament în Brașov. În următoarele cinci zile, aceștia ar fi urmărit zona industrială, programul angajaților și mișcările personalului de pază. Pentru a se deplasa către locul vizat, ar fi folosit biciclete, încercând să treacă neobservați. După incendiu, cei doi ar fi părăsit apartamentul și s-ar fi îndreptat spre vestul României, ieșind din țară prin județul Bihor. Detaliile despre traseu și pregătiri provin din informații de anchetă apărute în presă.

Doi bieloruși și un ucrainean, suspectați că au acționat la comanda Moscovei. Unde au fost prinși

Ancheta privind rețeaua de sabotaj coordonată din Rusia a dus la identificarea a trei suspecți, doi cetățeni bieloruși și un cetățean ucrainean. Potrivit DIICOT, cei doi bieloruși au fost arestați preventiv în Germania, unde ar fi pregătit și alte acțiuni asemănătoare. Ucraineanul, identificat de autoritățile poloneze drept Artem S., în vârstă de 25 de ani, a fost reținut la Varșovia. Acesta ar fi avut rolul de a indica ținta și de a asigura banii necesari pentru deplasarea și activitatea celorlalți doi, potrivit informațiilor atribuite unor surse judiciare. Autoritățile române au emis mandate europene de arestare și încearcă să obțină predarea suspecților pentru continuarea cercetărilor. Cetățeanul ucrainean s-a opus procedurii simplificate de predare către România, astfel că situația sa urmează să fie analizată de instanțele poloneze.

SRI avertizează că și alte fabrici de armament ar fi fost pe lista țintelor. Operațiuni pregătite în Europa

Serviciul Român de Informații a anunțat pe 26 octombrie că incendiul de la Brașov face parte, potrivit datelor strânse de anchetatori, dintr-o campanie mai amplă de sabotaj coordonată din Federația Rusă. Țintele nu s-ar fi limitat la CARFIL sau la alte unități din România. Rețeaua ar fi avut în vedere fabrici de armament, instalații industriale și obiective militare din mai multe state europene.

SRI susține că persoanele implicate în asemenea operațiuni pot fi recrutate inclusiv prin intermediul rețelelor sociale, unde primesc inițial bani pentru sarcini aparent simple, precum fotografierea unor clădiri sau supravegherea unei zone. Ulterior, acestea pot fi convinse ori presate să participe la distrugeri și incendieri. Potrivit serviciului de informații, asemenea acțiuni urmăresc să intimideze statele europene și să afecteze capacitatea lor de apărare.

Rusia neagă orice implicare. Ambasadorul rus a fost convocat la Ministerul de Externe

După anunțurile SRI și DIICOT, Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat, pe 27 octombrie, pe ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev. Autoritățile române i-au transmis un protest oficial și au susținut că probele strânse în anchetă indică responsabilitatea unor coordonatori din Rusia pentru incendiul de la Brașov.

Ambasada rusă a respins însă acuzațiile, susținând că România nu ar fi prezentat dovezi care să demonstreze implicarea Moscovei. Diplomații ruși au calificat acuzațiile drept nefondate și au negat că Federația Rusă ar fi organizat sau desfășurat acțiuni de sabotaj în România. Între timp, ancheta continuă în cooperare cu autoritățile din Germania și Polonia, iar procurorii încearcă să stabilească rolul fiecărei persoane implicate și legăturile cu cei care ar fi coordonat operațiunea.