Judecătorii de la Curtea de Apel București, care l-au condamnat pe Ilie Năstase la nouă luni de închisoare cu amânarea executării, au publicat argumentele care au stat la baza deciziei pronunțate în urmă cu cinci luni.
Curtea de Apel București este de acord cu Judecătoria Sectorului 1 și ține cont de “impactul pe care cariera sa l-a avut în promovarea României în lume”, însă îi atrage atenția fostului tenismen cu privire la faptul că se poate transforma ușor într-un exemplu negativ.
„Se impune însă a se atrage atenția inculpatului cu privire la faptul că toate faptele pozitive care-l pun într-o lumină bună în ochii societăț ii românești și nu numai, realizate de aceasta în aproape o viață, pot fi lesne uitate în măsura în care acesta va continua să săvârșească fapte antisociale, putându-se transforma ușor într-un exemplu negativ”, se arată în motivarea definitivă a instanței, publicată pe siteul Rolii.ro.
Ce alte argumente aduc judecătorii:
„Într-un stat de drept, refuzul unei persoane de a se supune solicitărilor poliției și plecarea din locul respectiv fără acordul organelor de ordine ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat (fiind necesară urmărirea inculpatului în trafic) prezintă o gravitate deosebită, fiind pusă sub semnul întrebării însă și capacitatea instituțiilor statului de a-și îndeplini atribuțiile.
În aceste condiții, este evident că reținerea unei circumstanțe atenuante judiciare este exclusă. De altfel, chiar dacă s-ar fi reținut o circumstanță atenuantă, este evident că tot nu s-ar fi ajuns la pedeapsa de 2 luni închisoare cerută de inculpat prin intermediul apelului său (în acest sens, prin reducerea cu o treime a pedepsei minime de 8 luni, s-ar fi putut ajunge la un minim de 5 luni și 10 zile închisoare).
„Referitor la infracțiunea de conducere a unui vehicul pe drumurile publice având dreptul de a conduce suspendat, Curtea apreciază că aplicarea pedepsei amenzii ar fi excesiv de blândă raportat la împrejurările comiterii faptei. Astfel, inculpatul a condus un autovehicul la doar 7 ore după ce comisese o infracțiune la regimul circulației rutiere și fusese oprit în trafic, aducându-i-se la cunoștință că nu are dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice până la finalizarea cercetărilor. Nu poate fi omis nici faptul că în acea împrejurare, inculpatul a încălcat linia continuă. Raportat la nivelul intelectual al inculpatului, este exclusă o eroare a acestuia, privinmd posibilitatea de a conduce.”
„După cum a reținut și prima instanță, inculpatul are vârsta de 72 de ani, este căsătorit, are studii medii și este bine integrat în societate și familie, nefiind cunoscut cu antecedente penale. De asemenea, acesta a fost unul dintre cei mai importanți jucători de tenis ai anilor 1970, fiind numărul unu mondial de două ori, în 1972 ș i 1973. În 2005 „TENNIS Magazine” l-a plasat pe locul 28 în lista celor „40 cei mai mari jucători de tenis din ultimii 40 de ani”.
A fost desemnat de patru ori „Cel mai bun sportiv român al anului” (în 1969, 1972, 1973 și 1974). Printr-un decret prezidențal din 1 decembrie 2008, Ilie Năstase a fost înaintat în gradul de general-maior (cu 2 stele) în retragere în Ministerul Apărării. În acord cu prima instanță, Curtea apreciază că elementele de natură personală mai sus menționate, alături de conduita de recunoașere și cooperare adoptată în cursul procesului penal, dovedesc că reintegrarea socială a inculpatului se poate realiza și prin amânarea aplicării pedepsei, nefiind necesară o modalitate de individualizare mai aspră.”
