Autoritățile ruse și Biserica Ortodoxă Rusă recurg din nou la simboluri religioase în contextul războiului din Ucraina. Mormântul cneazului Dmitri Donskoi a fost deschis la Kremlin, iar fragmente din presupusele sale moaște ar putea fi transportate în zona frontului. Vladimir Putin a mers personal să vadă rămășițele și a descris descoperirea drept „uimitoare” și „miraculoasă”.
Un episod cu puternică încărcătură religioasă și simbolică are loc în Rusia, unde conducerea de la Moscova și Patriarhia Rusă promovează tot mai des asocierea dintre credința ortodoxă și războiul din Ucraina.
În centrul acestui demers se află Dmitri Donskoi, cneaz rus canonizat de Biserica Ortodoxă Rusă, cunoscut în istoria Rusiei pentru victoria obținută în 1380 împotriva armatei conduse de Mamai, în celebra bătălie de pe Câmpia Kulikovo.
Putin a mers la Catedrala Arhanghelului
Vladimir Putin a participat joi la o slujbă organizată în Catedrala Arhanghelului din Kremlin, la scurt timp după ce Biserica Ortodoxă Rusă a anunțat deschiderea mormântului lui Dmitri Donskoi, arată The Moscow Times.
Imaginile difuzate de Kremlin și de agenția rusă de stat TASS îl prezintă pe președintele rus ținând o lumânare și făcându-și cruce în timpul ceremoniei religioase.
Slujba a fost dedicată inclusiv „oastei victorioase”, Rusiei și președintelui țării.
Ulterior, Putin a inspectat două morminte deschise, în interiorul cărora puteau fi observate rămășițe umane acoperite cu pânză.
Biserica vorbește despre o „descoperire miraculoasă”
Biserica Ortodoxă Rusă a anunțat pe 18 august ceea ce a prezentat drept o „descoperire miraculoasă” a moaștelor lui Dmitri Donskoi.
Potrivit informațiilor citate de presa rusă, lucrările desfășurate la Catedrala Arhanghelului au presupus desfacerea unei porțiuni din podea și a structurilor de cărămidă ale criptei.
În interior ar fi fost găsite rămășițele cneazului, despre care sursa citată afirmă că s-ar fi păstrat aproape integral, cu excepția unui os al călcâiului stâng.
Biserica susține că intervenția a fost realizată în contextul lucrărilor de restaurare și reparații efectuate în catedrală.
Fragmentele ar putea fi trimise militarilor ruși
Deschiderea mormântului a căpătat însă rapid o dimensiune legată de războiul din Ucraina.
Un reprezentant al Patriarhiei Moscovei a declarat că militarii ruși ortodocși ar trebui să poată venera aceste relicve cât mai curând posibil. Astfel, o parte dintre fragmentele atribuite lui Dmitri Donskoi ar urma să fie puse în raclă și transportate în zona conflictului.
Vladimir Putin și-a exprimat sprijinul pentru planurile Bisericii.
Președintele rus a afirmat că știe despre intențiile Patriarhului Kirill și i-a transmis acestuia urări de bine. În același timp, Putin a calificat descoperirea drept „absolut unică”, „uimitoare” și „miraculoasă”.
Cum ar urma să fie folosite moaștele pe front
Potrivit jurnalistei Ksenia Lucenko, citată de presa rusă, acțiunea ar fi fost pregătită cu mult timp înainte și nu ar reprezenta o decizie luată pe moment.
Aceasta susține că rămășițele lui Dmitri Donskoi nu erau necunoscute istoricilor sau Bisericii, astfel încât deschiderea criptei ar fi fost suficientă pentru recuperarea fragmentelor.
Conform explicațiilor sale, câteva bucăți mici din rămășițe ar fi fost desprinse și introduse în racle special pregătite.
Aceste obiecte religioase ar putea fi purtate ulterior în procesiuni și chiar în apropierea liniei frontului.
Mitropolitul Kirill Pokrovski, care conduce Departamentul militar sinodal, și-a exprimat speranța ca una dintre racle să ajungă în zona de luptă și să rămână ulterior în unități militare ruse.
Mormântul fusese deschis și în secolul al XIX-lea
Potrivit informațiilor prezentate de sursele ruse citate, sarcofagul lui Dmitri Donskoi nu este deschis pentru prima dată.
O intervenție anterioară ar fi avut loc în anii 1860, când mormântul a fost deschis în scopul mutării sarcofagului într-o poziție mai înaltă.
De această dată, însă, evenimentul are loc într-un context profund diferit, în condițiile războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
Rusia a mai trimis relicve religioase către front
Folosirea simbolurilor religioase în sprijinul trupelor ruse nu este o premieră.
În anul precedent, pe front ar fi fost transportate fragmente atribuite unor sfinți ortodocși, printre care Sfântul Nicolae Făcătorul de Minuni, Sfinții Petru și Fevronia de Murom, Sfântul Luca al Crimeei și Matrona din Moscova.
De asemenea, mai multe icoane au fost duse în zona de conflict.
Criticii acestei practici consideră că asemenea acțiuni contribuie la asocierea războiului cu un discurs religios și patriotic.
Jurnalista Ksenia Lucenko a sugerat că noul demers ar putea avea și o componentă „mistico-ideologică”, într-un moment în care ritmul înaintării trupelor ruse este mai redus.
