"Trebuie să discute despre religie (...) Această nouă constituţie nu ar trebui să fie laică, ar trebui să fie o constituţie religioasă" a mai spus oficialul turc.
Kahraman a mai menţionat că actuala constituţie are deja un caracter religios, întrucât declară sărbătorile islamice ca fiind sărbători publice.
Partidul de guvernământ AK, cu rădăcini islamice, urmăreşte să înlocuiască constituţia actuală, care dateză din perioada loviturii de stat din anul 1980.
Criticii se tem că noua constituţie va concentra prea multă putere în mâinile preşedintelui Recep Erdogan, care îşi doreşte un sistem prezidenţial care să înlocuiască sistemul parlamentar. Guvernul a promis că standardele europene privitoare la drepturile omului vor sta la baza noii legi fundamentale a statului turc.
Partidul AK controlează 317 din cele 550 de mandate în Marea Adunare Naţională, însă ar avea nevoie de 330 de voturi pentru iniţierea unui referendum pe tema adoptării unei noi Constituţii.
Kemal Kilicdaroglu, liderul Partidului Republican Popular, principalul partid de opoziţie şi secular, a comentat pe contul personal de Twitter că: "Secularismul este principiul primar al păcii sociale (...)".
Turcia este o ţară preponderent sunită, însă se estimează că o cincime din populaţie este alevită, cu rădăcini şi influenţe şiite. Totodată, în jur de 100,000 de locuitori sunt creştini, iar 17,000 evrei.
Potrivit unui sondaj Pew din 2013, 12 la sută dintre turci doresc ca principiile Sharia (legea islamică) să devină lege oficială.
