ZI ISTORICĂ pentru SCOȚIA. Decide prin REFERENDUM dacă va fi sau nu INDEPENDENTĂ

SCOȚIA își decide azi viitorul. De la Glasgow la Edinburgh, alegătorii vor trebui să răspundă la întrebarea: "Scoția trebuie să devină o țară independentă?", și să decidă dacă vor pune capăt sau nu unei alianțe care datează din 1707. Cele 2.600 de birouri de vot scoțiene își deschid ușile la ora locală 07.00 (09.00 ora României) și se închid la 22.00 (24.00 ora României). Primele rezultate sunt așteptate vineri dimineață. Cei 4,29 milioane de alegători - dintre care 600.000 au votat deja prin corespondență - sunt chemați la urne și este așteptată o participare masivă, de ordinul a 80 la sută din populație. Nimeni nu vrea să rămână tăcut atunci când este în joc viitorul Scoției și scrutinul se anunță strâns.

UPDATE: Vremea ar putea determina întârzieri în anunțarea rezultatelor referendumului pe tema indepedenței care are loc joi în Scoția, deoarece există zone izolate de unde buletinele vor fi aduse cu elicoptere sau ambarcațiuni, relatează BBC News Online, citat de Mediafax.

Și rata de participare ar putea influența numărătoarea voturilor. Peste 4,2 milioane de persoane s-au înregistrat pentru a vota în cadrul acestui referendum, acesta fiind cel mai numeros electorat înregistrat vreodată în Scoția.

Un seism pentru Marea Britanie?

Un vot în favoarea independenței va implica separarea de Marea Britanie, în caz contrar SCOȚIA urmând să beneficieze de un statut de autonomie sporită. Oricum, scrutinul va deschide un nou capitol în relațiile epice și adesea războinice dintre 'Țara Scoților' și vecinii din sud. În ultimii 1.400 de ani, teritoriul din nord și-a schimbat statutul de circa zece ori, iar după Actul de Uniune din anul 1707 Scoția a fost alternativ teritoriu suveran sau vasal al Londrei, scrie Agerpres.

Acum 8,3% din populația britanică va decide soarta ansamblului alcătuit din englezi, galezi, nord-irlandezi și scoțieni. Conform ultimelor sondaje, unioniștii, care sprijină ideea rămânerii Scoției în cadrul Marii Britanii, sunt cotați cu 53% din intențiile de vot, astfel că ecartul dintre cele două tabere se situează în marja de eroare și orice rezultat este posibil.

Însă un vot favorabil independenței va aduce și complicații legate de statutul internațional al noului stat, dar și al Marii Britanii, precum și posibile divergențe de natură economică între cele două țări. 'Majoritatea juriștilor consideră că Marea Britanie, fără SCOȚIA, va fi statul succesor ce va rămâne membru al Uniunii Europene și NATO, precum și al Consiliului de Securitate al ONU, chiar dacă va trebui să-și schimbe numele și drapelul', subliniază jurnalistul și scriitorul Peter Ridell.

În consecință, SCOȚIA va trebui să înceapă demersurile pentru admiterea în UE și NATO după proclamarea oficială a independenței pe 26 martie 2016. Până atunci se vor desfășura negocieri intense între Londra și Edinburgh, în urma cărora ar trebui să se tranșeze chestiuni delicate precum împărțirea rezervelor de petrol din Marea Nordului, a datoriei publice, controlul frontierei sau moneda noului stat, executivul lui David Cameron refuzând în principiu folosirea lirei sterline de către o Scoție independentă.

Acesta din urmă a avertizat că un vot pentru independență va echivala cu 'un divorț dureros', nu cu o 'despărțire amiabilă'. 'Va fi o tragedie dacă Regatul Unit se va scinda', a mărturisit Cameron într-un interviu difuzat miercuri de revista The Times.

De altfel, rezultatul referendumului va avea implicații și asupra viitorului politic al actualului șef al guvernului de la Londra, care ar risca să-și vadă compromise șansele de a obține un nou mandat de premier după alegerile de anul viitor. Conform analiștilor, un vot pentru independență va aduce trei opțiuni în fața lui, respectiv demisia, un vot de încredere al parlamentului sau alegerile anticipate. Expertul în istorie constituțională John Barnes anticipează 'o revoltă a conservatorilor' pe fondul 'gravei crize economice'. Totuși, Cameron a exclus posibilitatea demisiei.

COZMIN GUȘĂ, despre referendumul din Scoția: Ce se coace acum se va propaga, ne va afecta!

'Liderii tuturor partidelor vor plăti', crede la rândul său un alt expert în probleme constituționale, Vernon Bogdanor, care estimează că și laburiștii vor pierde numeroși alegători scoțieni, însă 'țapul ispășitor va fi cel mai probabil prim-ministrul'.

Dar chiar și o victorie la limită a unioniștilor ar putea fi o bucurie de scurtă durată. Mai mulți deputați englezi, galezi și nord-irlandezi cer o autonomie sporită pentru provinciile lor, revendicări asemănătoare venind dinspre metropole precum Manchester sau Liverpool.

Deocamdată totul se află în etapa scenariilor, serioase ori anecdotice, despre Regatul 'Dezunit'. Unul dintre aceste scenarii vorbește despre creșterea tentației Marii Britanii, fără SCOȚIA, de a părăsi Uniunea Europeană. Conform altui scenariu, bazat pe un sondaj, circa 700 de mii de scoțieni speriați de efectele negative ale independenței, în special pe plan economic, ar putea să-și facă bagajele. De asemenea, mass-media britanică relatează că sume considerabile de bani au fost transferate către nord, pentru a evita falimentul băncilor dacă populația panicată se va repezi să-și retragă depozitele. În ce o privește pe Regina Elisabeta a II-a, ea ar putea fi nevoită să renunțe la vacanțele petrecute la castelul din Balmoral.

Efectul de domino în Europa

Liderii europeni se tem că eventuala declarare a independenței Scoției ar spori riscul de contagiune în alte state ale Uniunii Europene, în condițiile în care pe 18 septembrie va fi organizat un referendum în rândul electoratului scoțian privind apartenența la Regatul Unit, notează AFP, citată de Agerpres.

În urmă cu câteva zile, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a refuzat să comenteze sondajele de opinie legate de apartenența Scoției la Regatul Unit, subliniind că este vorba despre o ''afacere internă''.

Totuși, președintele CE, Jose Manuel Barroso, declarase în luna februarie că ar fi ''extrem de dificil, dacă nu imposibil'' pentru o Scoție independentă să adere la Uniunea Europeană.

''Ar fi foarte dificil de obținut acordul tuturor celorlalte țări membre UE pentru a accepta o nouă țară care ar proveni dintr-un stat membru'', a explicat Barroso.

El a dat ca exemplu Spania, care se confruntă cu revendicări secesioniste și refuză să recunoască independența Kosovo. ''Este într-un fel o situație similară, întrucât este vorba despre o țară nouă'', a adăugat șeful executivului comunitar.

''Un nou stat independent ar deveni, din momentul declarării independenței sale, un stat exterior pentru Uniunea Europeană'', a susținut în 2013 președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, intervievat în legătură cu situația Cataloniei.

În această săptămână, ministrul de externe german Frank-Walter Steinmeier a spus că ar prefera ''să își imagineze că Marea Britanie rămâne unită''.

Un sondaj de opinie realizat de institutul Survation și dat publicității sâmbătă, cu cinci zile înaintea referendumului, arăta că 54% dintre scoțieni ar vota pentru rămânerea Scoției în interiorul Regatului Unit, în timp ce 46% s-ar pronunța pentru independență.

Precedentul sondaj realizat de institutul Survation, publicat joi de cotidianul scoțian The Daily Record, credita tabăra celor care spun 'Nu' independenței cu 47,6% din intențiile de vot, pe adepții 'Da'-ului cu 42,4%, indeciși fiind 10%. Fără indeciși, 'Nu' ar obține 53% din sufragii, față de 47% care ar spune 'Da' independenței, conform sondajului publicat joi de The Daily Record.

George Friedman, fondatorul Stratfor: de ce secuii n-ar avea același drept la autonomie?

Kelemen: Nu există niciun fel de asemănare între Scoția și Ținutul Secuiesc

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, miercuri, la Sfântu Gheorghe, răspunzând unei întrebări, că nu există niciun fel de asemănare între Scoția și Ținutul Secuiesc, o asemenea comparație fiind o "greșeală uriașă”.

Întrebat despre comparația pe care pe care unii o fac între Scoția și Ținutul Secuiesc, Kelemen a răspuns: "Nu există nicio asemănare între Ținutul Secuiesc și Scoția. Din punctul meu de vedere, e o greșeală uriașă să faci astfel de comparații, acolo e cu totul și cu totul altă situație, iar dacă cineva face o astfel de comparație, înseamnă că nu a înțeles nimic sau vrea să creeze o diversiune".

Kelemen a adăugat că este "treaba" scoțienilor și a britanicilor ce fac, pentru că într-o democrație trebuie ascultate ambele părți.

"Trebuie să fii pregătit să lași libertatea de a spune fiecare ceea ce dorește”, a spus Kelemen, potrivit mediafax.ro.